Germania îşi schimbă poziţia şi susţine folosirea fondurilor ruseşti îngheţate pentru Ucraina

La începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022, ţările din Grupul Celor Şapte (G7) au îngheţat aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele băncii centrale ruse, aproximativ două treimi fiind deţinute de casa de compensare belgiană Euroclear, scrie The Kyiv Independent.

Guvernele europene şi aliaţii din G7 au explorat modalităţi de a genera venituri din aceste fonduri immobilizate.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pe 10 septembrie că UE analizează opţiunea de a acorda Ucrainei un împrumut de reparare finanţat din soldul de numerar asociat activelor îngheţate.

Poziţia Germaniei, anterior precaută în privinţa sechestrării acestor active, s-a schimbat recent, parţial din cauza temerii că, dacă SUA va retrage complet ajutorul pentru Ucraina, povara susţinerii Kievului va cădea disproporţionat asupra Berlinului, conform Bloomberg.

Diferitele opţiuni nu ar constitui o sechestrare totală a activelor, susţinută de SUA şi de unele state europene.

Generarea de venituri suplimentare din aceste active urmează să fie discutată la o reuniune a miniştrilor de finanţe ai UE la Copenhaga în această săptămână şi din nou la summitul liderilor UE din octombrie, au precizat sursele Bloomberg.

O decizie finală este aşteptată să fie luată în cadrul summitului liderilor UE, programat pentru 23-24 octombrie.

În prezent, Ucraina primeşte fonduri din activele ruseşti îngheţate prin mecanismul G7 de Accelerare Excepţională a Veniturilor, care i-a acordat Ucrainei un împrumut de 50 de miliarde de dolari, finanţat din profiturile neaşteptate generate de aceste active.