Giorgia Meloni își înregistrează vocea ca marcă sonoră. Ce încearcă să împiedice și de ce măsura nu oprește deepfake-urile

Problema este că experții în proprietate intelectuală consideră că o astfel de protecție nu poate împiedica efectiv clonarea vocii cu ajutorul inteligenței artificiale, transmite Il Post.

„Eu sunt Giorgia Meloni”, repetat de două ori

Cererea a fost depusă luni la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), instituția care gestionează mărcile la nivel european. Marca sonoră constă într-o înregistrare în care Meloni spune de două ori aceeași frază: „Eu sunt Giorgia Meloni, eu sunt Giorgia Meloni”.

Cererea a fost pregătită de compania Praxi, care s-a ocupat și de înregistrarea unor mărci sonore asociate vocilor actorului Luca Ward și cântăreței Giusy Ferreri. Potrivit explicațiilor oferite de un consultant al companiei, scopul este în principal descurajarea fraudelor bazate pe imitarea vocii unei persoane publice. În același timp, marca ar putea contribui la consolidarea notorietății acesteia.

Înregistrarea nu împiedică însă clonarea vocii cu ajutorul inteligenței artificiale. O tehnologie de acest tip poate reproduce timbrul și inflexiunile unei persoane. De asemenea, poate genera și mesaje pe care aceasta nu le-a rostit niciodată.

Ce protejează, de fapt, marca sonoră

Experții citați de Il Post consideră că marca sonoră este un instrument creat în primul rând pentru protejarea unor produse și servicii comerciale.

Printre cele mai cunoscute exemple se află răgetul leului folosit de Metro-Goldwyn-Mayer, înregistrat ca marcă sonoră în Uniunea Europeană. Alte exemple sunt sunetul „tudum” al Netflix și muzica de pornire a Windows 95, compusă de Brian Eno.

În cazul lui Meloni, cererea include clase de servicii legate de divertisment și producție artistică, precum și conținut digital. O altă categorie se referă la organizarea de manifestări politice. Această ultimă componentă sugerează că măsura ar putea viza și utilizarea neautorizată a vocii sale în campanii politice.

🙄 [Deepfake ne pozna meja] 🙄

Politična pripadnost ne ščiti pred digitalnim nasiljem.

Italijanska premierka Giorgia Meloni se je nedavno znašla v središču odmevnega sodnega procesa, ki osvetljuje temno plat umetne inteligence – zlonamerne globoke ponaredke (deepfake). https://t.co/vSGZa6f5sz

— Državljan D (@DrzavljanD) August 20, 2026

Un profesor de drept comercial citat de publicația italiană consideră că înregistrarea transmite mai degrabă un semnal politic: acela că Meloni încearcă să limiteze folosirea numelui și vocii sale pentru răspândirea unor mesaje false. Totuși, experții consideră că marca sonoră nu este instrumentul juridic ideal pentru acest obiectiv.

Vocea poate fi clonată chiar și după înregistrarea mărcii

Există o diferență importantă între protejarea unei mărci sonore și protejarea vocii unei persoane. În cazul unei fraze rostite de o voce umană, protecția juridică a mărcii se referă la înregistrarea concretă. Sunt luate în calcul fraza, timbrul, intonația, cadența și modul în care acestea apar în înregistrare.

Asta înseamnă că marca nu oferă automat control asupra oricărui mesaj generat artificial cu vocea lui Meloni. De exemplu, folosirea unei voci imitate pentru ca aceasta să rostească o altă frază nu ar constitui, în sine, încălcarea mărcii sonore înregistrate.

Totuși, măsura ar putea avea un anumit efect de descurajare. Persoanele care nu cunosc exact limitele protecției juridice ar putea evita să folosească vocea în contexte acoperite de marcă. Efectul este însă considerat mult mai limitat în cazul organizațiilor specializate în producerea și distribuirea de deepfake-uri și dezinformare.

Italia are deja instrumente juridice împotriva deepfake-urilor

Experții citați consideră că înregistrarea mărcii sonore nu este singura și nici cea mai potrivită formă de protecție a vocii unei persoane. Vocea este protejată și prin regulile privind dreptul la imagine și drepturile de autor. În plus, atunci când este considerată un identificator biometric, intră și în sfera protecției datelor personale.

Italia are, din 2025, și o prevedere penală referitoare la deepfake-uri. Articolul 612-quater din Codul Penal poate sancționa anumite astfel de fapte cu până la cinci ani de închisoare. În cazul unei eventuale clonări neautorizate a vocii lui Meloni, această legislație ar putea fi mai relevantă decât protecția oferită de marca sonoră.

Prin urmare, înregistrarea „Eu sunt Giorgia Meloni” nu poate bloca tehnologia capabilă să reproducă vocea premierului italian. Miza este mai degrabă juridică și preventivă: să ofere încă un instrument împotriva utilizărilor comerciale neautorizate și să transmită un semnal celor care ar încerca să folosească vocea sa în mod fraudulos.