Grecia va organiza alegeri în iunie, în lipsa unui acord de formare a unui Guvern

Grecia este nevoită să organizeze alegeri în iunie, în lipsa unui acord între liderii săi asupra formării unui Guvern de coaliţie în urma alegerilor de la 6 mai, după ce alegătorii au respins politicile de austeritate administrate ţării de doi ani şi au privat liderii de majoritate.

247 afișări
Imaginea articolului Grecia va organiza alegeri în iunie, în lipsa unui acord de formare a unui Guvern

Grecia va organiza alegeri în iunie, în lipsa unui acord de formare a unui Guvern (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Liderul socialist Evanghelos Venizelos, fost ministru de Finanţe, a anunţat primul acest eşec, la finalul unei reuniuni de ultimă şansă convocată de către şeful statului Carolos Papoulias.

"Din nefericire, ne îndreptăm din nou spre alegeri, în câteva zile, în condiţii foarte dificile", a declarat el.

Potrivit presei greceşti, data cea mai probabilă a noului scrutin este 17 iunie, adică după aproximativ o lună de la dizolvarea Parlamentului rezultat în urma alegerilor legislative de la 6 mai, prevăzută joi, când se va reuni pentru prima dată.

Această întoarcere la urne a fost confirmată, ulterior, de către Fotis Kouvelis, liderul micii formaţiuni moderate de stânga Dimar, care a refuzat să susţină cu cei 19 deputaţi ai săi o alianţă între conservatori şi socialişti de susţinere a Guvernului în exerciţiu.

Într-un comunicat citit în direct de către o jurnalistă de la postul public de televiziune Net, preşedinţia a confirmat eşecul "eforturilor de formare a unui Guvern" şi a anunţat o reuniune a liderilor politici miercuri, la ora 10.00 GMT (13.00, ora României), "pentru formarea unui Guvern" care urmează să asigure gestionarea afacerilor curente, până la noul scrutin.

Invocând "pericolul" care ameninţă ţara din cauza instabilităţii politice, Papoulias a încercat în această ultimă întâlnire să propună partidelor să se înţeleagă asupra unui Cabinet de tehnocraţi, menit să protejeze ţara de ameninţarea falimentului şi părăsirii zonei euro, în care s-a declanşat criza datoriilor, care afectează Europa începând din 2010.

Euro a înregistrat pierderi importante încă de la anunţarea prăbuşirii tranzacţiilor greceşti, scăzând sub pragul de 1,28 de dolari pentru prima dată în ultimii patru ani.

Bursa din Frankfurt a început, de asemenea, să scadă imediat, indicele Dax, care evolua până acum pe verde pierzând 1,32% la ora 13.15 GMT (16.15, ora României).

Eşecul grec era previzibil de mai multe zile, din cauza refuzului categoric al blocului stângii radicale Syriza - propulsat ca cea de a doua cea mai importantă formaţiune politică în alegerile de la 6 mai, în baza respingerii sale fără menajamente a cerinţelor de austeritate UE-FMI aplicate ţării începând din 2010 -, de a intra în alianţă cu partidele conservator sau socialist, care au ratificat "diktatul".

Dimar, rezultat în urma unei sciziuni a Syriza, a condiţionat susţinerea sa de o participare a acestui bloc, apreciind că este singurul apt să ţină cont de rezultatul urnelor.

În disperare de cauză, Papoualias a încercat să ralieze inclusiv formaţiunea populist-naţionalistă Greci Independenţi a lui Panos Kammenos, care a obţinut 33 de mandate de deputaţi pe 6 mai, opunându-se la fel de puternic memorandumului şi foii de parcurs a politicilor de austeritate, dictate de creditorii ţării.

"Forţele politice care susţin memorandumul (planul de austeritate) insistă să intimideze poporul. Ei îi preferă pe creditori unităţii naţionale", a declarat Kammenos la ieşirea sa de la reuniune.

Potrivit sondajelor de săptămâna aceasta, Syriza s-ar clasa pe primul loc în viitoarele alegeri, cu un program combinând respingerea memorandumului şi menţinerea ţării în zona euro, ceea ce până în prezent a fost respins ca inacceptabil de către partenerii Greciei din zona euro.

În urma unei serii de declaraţii de ameninţare, în ultimele zile, zona euro a transmis luni seara un mesaj de susţinere, reafirmându-şi sprijinul "de neclintit" faţă de menţinerea Greciei în Uniunea Monetară, în timp ce numeroşi decidenţi economici subliniau că o retragere greacă din zona euro ar costa foarte scump economia europeană.

Însă oferta ar putea fi modificată de noul verdict al electoratului grec, chiar dacă grecii speră la o schimbare a politicii europene de austeritate, după învestirea socialistului Francois Hollande ca preşedinte al Franţei.

Acest lucru este cu atât mai probabil, în condiţiile în care inclusiv socialiştii şi conservatorii au preluat revendicarea unei relaxări a sacrificiilor impuse grecilor.

Înaintea acestui eşec, anunţul oficial cu privire la o contractare cu 6,2% a PIB-ului grec în primul trimestru din 2012 a confirmat, de fapt, gravitatea situaţiei economice a ţării, care a intrat în cel de al cincilea an consecutiv de recesiune şi care înregistrează un nivel al şomajului de peste 20%.

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici