Hassan Rohani este NOUL PREŞEDINTE al Iranului. Rohani cere "recunoaşterea drepturilor" Iranului

Moderatul Hassan Rohani a câştigat alegerile prezidenţiale din Iran, punând capăt celor opt ani de putere executivă conservatoare, a anunţat sâmbătă ministrul iranian de Interne. Hassan Rohani a cerut comunităţii internaţionale "recunoaşterea drepturilor" Iranului pentru a obţine în contrapondere "un răspuns adecvat", făcând aluzie la negocierile nucleare, într-un mesaj citit la televiziune.

2119 afișări
Imaginea articolului Hassan Rohani este NOUL PREŞEDINTE al Iranului. Rohani cere "recunoaşterea drepturilor" Iranului

Hassan Rohani (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Rohani, susţinut de taberele moderată şi reformatoare, a obţinut 50,68 la sută din voturi în primul tur de scrutin, disputat vineri, în faţa a cinci candidaţi conservatori, a precizat ministrul, citând rezultatele definitive.

El îi succedă lui Mahmoud Ahmadinejad, a cărui realegere contestată în 2009 a dat naştere unor manifestaţii masive reprimate violent.

Hassan Rohani cere "recunoaşterea drepturilor" Iranului

"Pe scena internaţională, cu ocazia creată de această mare epopee populară, cei (ţările occidentale, n.red.) care laudă democraţia, înţelegerea, dialogul liber, să îi vorbescă poporului iranian cu respect şi să recunoască drepturile Republicii Islamice, pentru a aştepta un răspuns adecvat", a afirmat Rohani, referindu-se la negocierile pe teme nucleare cu marile puteri, aflate în prezent în impas.

Rohani a promis mai multă flexibilitate în dialogul cu Occidentul, dar victoria sa nu va marca totuşi o ruptură în politica Republicii Islamice, dosarele strategice precum cel nuclear sau relaţiile internaţionale fiind sub autoritatea directă a Ghidului Suprem, Ali Khamenei.

Imediat după anunţarea rezultatelor oficiale, câteva mii de iranieni au ieşit pe străzile din Teheran, pe jos sau cu maşinile, pentru a "sărbători" victoria.

Pe plan diplomatic, Marea Britanie i-a cerut lui Rohani "să pună Iranul pe un nou drum", în special "să se ocupe de îngrijorările comunităţii internaţionale cu privire la programul nuclear", în timp ce Franţa s-a declarat "pregătită să colaboreze" cu el, pe acest dosar dar şi în privinţa "angajamentelor Iranului în Siria".

Coaliţia opoziţiei siriene i-a cerut noului preşedinte să revadă poziţia ţării sale, aliat fidel al regimului lui Bashar al-Assad.

Israelul a minimalizat însă rolul noului preşedinte iranian, subliniind că Ghidul Suprem este cel care decide politica nucleară iraniană. "Programul nuclear al Iranului a fost decis până în prezent de Khamenei, nu de preşedintele iranian", a declarat Ministerul israelian de Externe într-un comunicat.

Rohani a "obţinut 18,6 milioane de voturi dintr-un total de 36,7 milioane de sufragii exprimate", a declarat ministrul iranian de Interne, Mostafa Mohammad Najar, la televiziunea de stat.

El a adăugat că "participarea a atins 72,7 la sută" din cei 50,5 milioane de alegători chemaţi la urne, faţă de 85 la sută în 2009.

Învingătorul a fost felicitat de ceilalţi candidaţi şi de Ahmadinejad, precum şi de Ghidul Suprem care a afirmat că "toată lumea ar trebui să îl ajute pe noul preşedinte şi Guvernul său".

După o campanie anostă, Rohani, un apropiat al fostului preşedinte Akbar Hashemi Rafsandjani (moderat), a beneficiat de abandonul unui alt candidat reformator, Mohammad Reza Aref, şi de sprijinul liderului reformatorilor, fostul preşedinte Mohammad Khatami.

El a profitat, de asemenea, de diviziunea din tabăra conservatoare, care a prezentat cinci candidaţi.

El i-a devansat cu mult pe principalii săi contracandidaţi: primarul Teheranului Mohammad Bagher Ghalibaf (16,5%), actualul negociator-şef Said Jalili (11,35%) şi fostul şef al Gardienilor Revoluţiei, armata de elită a regimului, Mohsen Rezai (10,58%).

Fiind reprezentantul ayatollahului Khamenei în Consiliul suprem de securitate naţională, Rohani promovează o flexibilitate mai mare faţă de Occident în privinţa dosarului nuclear pentru a pune capăt sancţiunilor care au aruncat ţara într-o gravă criză economică.

El a precizat totuşi că "Guvernul său nu va fi un Guvern de compromis şi capitulare".

Sancţiunile economice au fost impuse pentru a constrânge Iranul acuzat că vrea să se doteze cu arma nucleară, să înceteze activităţile sensibile. Ele s-au tradus printr-o creştere a ratei şomajului, o inflaţie mai mare de 30 la sută şi o depreciere a rialului de aproape 70 la sută.

Rohani a condus dialogul cu Occidentul în perioada 2003-2005, sub preşedinţia lui Khatami şi a acceptat în special suspendarea activităţilor de îmbogăţire a uraniului de către Iran.

În timpul campaniei, el a evocat posibile discuţii directe cu Statele Unite, inamicul istoric al Iranului.

În centrul capitalei, 1.000 de persoane se aflau pe bulevardul Vali Asr pentru a sărbători victoria lui Rohani, a constatat un jurnalist al AFP. Ele purtau portrete ale acestuia, dar mai ales ale lui Khatami şi Rafsandjani.

Aproape în tot oraşul automobilele circulau claxonând, au relatat martorii oculari.

În cursul zilei, numeroşi poliţişti au fost mobilizaţi în principalele pieţe din capitală, ca măsură de prevedere înaintea anunţării rezultatelor.

În 2009, anul realegerii lui Ahmadinejad din primul tur, au avut loc ciocniri între poliţie şi candidaţii reformatori învinşi, Mir Hossein Mousavi şi Mehdi Karrubi, în timp ce manifestaţiile care au denunţat fraude masive au durat săptămâni întregi.

Mişcarea de contestare a fost reprimată sever şi cei doi foşti candidaţi sunt în arest la domiciliu din 2011.

Potrivit Constituţiei, preşedintele este al doilea om în stat şi capacităţile sale de acţiune sunt limitate în privinţa dosarelor strategice, precum cel nuclear. În plus, Rohani va trebui să coabiteze cu fraţii Ali şi Sadegh Larijani, doi conservatori aflaţi la conducerea Parlamentului şi, respectiv, a Autorităţii Judiciare.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici