În cursa pentru posturile de conducere din UE şi NATO, Europa de Est se întreabă: "suntem sau nu suntem egali?"

La două decenii după ce au aderat la Uniunea Europeană şi la NATO, ţările din Europa de Est se tem că nu vor fi luate în seamă în momentul în care, la sfârşitul acestui an, vor fi redistribuite funcţiile de conducere ale celor două instituţii, relatează Politico.

850 afișări
Imaginea articolului În cursa pentru posturile de conducere din UE şi NATO, Europa de Est se întreabă: "suntem sau nu suntem egali?"

Premierul Olandei, Mark Rutte, este foarte aproape să devină următorul secretar general al NATO după ce a primit aprobarea Washingtonului, Londrei, Parisului şi Berlinului. Cu toate acestea, în rândul multor membri mai noi ai alianţei, în special a celor care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina, vestea nu a fost primită cu mai puţină căldură.

"Ce credibilitate morală are tipul ăsta?", a declarat fostul preşedinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, arătând că Olanda nu şi-a respectat angajamentul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare în timpul celor 13 ani în care Rutte a fost prim-ministru.

Printre ceilalţi pretendenţi la această funcţie se numără preşedintele României, Klaus Iohannis, şi premierul Estoniei, Kaja Kallas, care şi-a exprimat interesul încă de anul trecut.

"Dacă ne gândim la un echilibru geografic, va fi cel de-al patrulea secretar general al NATO din Olanda", a declarat Kaja Kallas săptămâna trecută pentru Politico. "Şi apoi se pune problema dacă există ţări de rangul întâi şi ţări de rangul doi în NATO".

"Suntem egali sau nu suntem egali? Deci aceste întrebări rămân în continuare", a adăugat ea.

Ţările din Europa de Est sunt discriminate când vine vorba de funcţiile de conducere ale UE şi NATO 

Ţările est-europene au ocupat puţine dintre funcţiile de conducere ale UE şi NATO de când majoritatea acestora au aderat la cele două instituţii în 2004, la aproximativ 15 ani după căderea Cortinei de Fier.

Polonia este singura ţară din regiune care a primit unul dintre posturile de conducere ale blocului. Donald Tusk a îndeplinit un mandat de preşedinte al Consiliului European, iar Jerzy Buzek, un alt fost prim-ministru polonez, a condus Parlamentul European timp de trei ani, aproximativ o jumătate de mandat.

În prezent, cel mai înalt responsabil est-european în UE este Valdis Dombrovskis, un leton care a fost pus în fruntea puternicului portofoliu al comerţului după ce predecesorul său, Phil Hogan, un politician irlandez, a demisionat în urma unui scandal.

La NATO, cel mai important politician din estul Europei este Mircea Geoană care are funcţia de secretar general adjunct.

Pe lângă numirea viitorului secretar general al NATO, care se aşteaptă să aibă loc până la summitul liderilor de la Washington din această vară, posturile de conducere din UE vor fi redistribuite în acest an, în urma alegerilor pentru Parlamentul European din iunie.

Ţările Baltice se consideră marginalizate din cauza relaţiei tensionate cu Rusia

În Estonia, Lituania şi Letonia, înalţii oficiali consideră că marile puteri din Europa de Vest au încă o prejudecată nedreaptă împotriva lor, în special având în vedere poziţiile lor dure faţă de Rusia după invazia asupra Ucrainei.

"Noi, oamenii din Letonia, simţim că nu am fost consultaţi suficient", a declarat fostul ministru leton al Apărării, Artis Pabriks, referindu-se la procesul de selecţie pentru postul de conducere al NATO. "Ei [ţările occidentale] au avut motive în spate să creadă că ţările baltice nu ar trebui să propună în acest moment un candidat".

Frans Timmermans, un fost oficial olandez de rang înalt la Comisia Europeană, a întruchipat rezistenţa vest-europenilor faţă de un şef baltic al NATO, spunând anul trecut despre Kaja Kallas că ea "este prim-ministru al unei ţări care se află la graniţa cu Rusia".

Următoarea speranţă pentru Kallas pentru un post de conducere este să-i succeadă spaniolului Josep Borrell în funcţia de înalt reprezentant pentru afaceri externe.

Cu toate acestea, nu toată lumea este convinsă că ea are o şansă.

Un oficial UE a declarat că ideea ca actualul premier al Estoniei să servească drept diplomat de top al UE "rămâne sensibilă" în unele capitale europene.

"Nu văd Franţa şi Germania să fie de acord cu asta, din aceleaşi motive pentru care ea nu a fost o opţiune pentru postul de la NATO", a spus oficialul. "Chiar punem în această poziţie pe cineva căruia îi place să mănânce ruşi la micul dejun?".

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici