INTERVIU - Peter Hudson: Forţele armate ruse au revenit la comportamentul din perioada Războiul Rece

Peter Hudson, comandantul trupelor maritime ale NATO, declară, într-un interviu acordat MEDIAFAX,că forţele armate ruse au revenit la tipul de comportament din perioada Războiului Rece,subliniind că exerciţiile din Marea Neagră arată cetăţenilor angajamentul Alianţei în ceea ce priveşte securitatea.

Imaginea articolului INTERVIU - Peter Hudson: Forţele armate ruse au revenit la comportamentul din perioada Războiul Rece

Peter Hudson (Imagine: Andreea Alexandru/Mediafax Foto)

Cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o, marţi, în România, vice-amiralul Peter Hudson, comandantul MARCOM (Comandamentul Maritim Aliat din Northwood, Marea Britanie), a declarat, într-un interviu acordat Agenţiei MEDIAFAX, că a venit la Bucureşti pentru a afla de la experţii români ce aşteptări au de la structura pe care o conduce şi cum pot fi implementate deciziile luate de liderii politici la summit-ul NATO din Ţara Galilor (4-5 septembrie).

Peter Hudson a precizat că oficialii Forţelor Navale Române cu care a discutat i-au prezentat "un plan ambiţios de exerciţii pentru anul următor", astfel că trebuie să verifice calendarul navelor NATO şi să încerce să aducă mai multe nave la exerciţiile din Marea Neagră.

Vice-amiralul britanic a subliniat că scopul acestor exerciţii este de a oferi asigurări cetăţenilor din regiune, confruntaţi cu o ameninţare foarte serioasă, că NATO este "puternică, unită" şi este angajată ferm în vederea respectării obligaţiilor.

Referitor la Rusia, oficialul NATO a afirmat că, în ultimele şase luni, forţele armate ruse au revenit "la tipul de comportament din perioada Războiului Rece", când navele şi aeronavele sovietice se apropiau foarte mult de navele NATO. Hudson a precizat că forţele aliate s-au comportat profesionist şi nu au apărut niciun fel de incidente tactice.

Comandantul MARCOM a recunoscut că resursele financiare ale statelor NATO sunt limitate, dar a reamintit de angajamentul şefilor de stat şi de guvern din Ţara Galilor de a aloca 2% din PIB pentru bugetul apărării.

În ceea ce priveşte colaborarea cu militarii români, Peter Hudson a precizat că la Cartierul General al MARCOM are un staff de 300 de persoane, dintre care şapte sunt români, iar în curând vor fi opt.

Totodată, vice-amiralul Hudson a spus că UE şi NATO au interese comune şi trebuie să-şi consolideze cooperarea.

Prezentăm integral interviul acordat Agenţiei MEDIAFAX de către vice-amiralul Peter Hudson, comandantul MARCOM (Comandamentul Maritim Aliat):

Reporter: Aţi vizitat Bulgaria, Ţările Baltice şi acum România la puţin timp după summit-ul NATO din Ţara Galilor unde şefii de stat şi de guvern au aprobat Readiness Action Plan. Aţi discutat cu autorităţile din România despre primii paşi în vederea unei prezenţe maritime continue în partea estică a Alianţei?

Peter Hudson: Există o serie de decizii după summitul de la Cardiff, din Ţara Galilor, pe care trebuie să le implementăm. Sunt două direcţii. Prima constă în susţinerea măsurilor de asigurare asupra cărora NATO a căzut de acord în urmă cu circa cinci luni, care includ prezenţă maritimă în Marea Baltică, o prezenţă constantă în Marea Neagră, continuarea exerciţiilor, colaborarea dintre forţele navale aliate. A doua direcţie priveşte modalitatea în care vom derula aceste măsuri în viitor, în cadrul Readiness Action Plan, în vederea îmbunătăţirii cooperării, în vederea îmbunătăţirii exerciţiilor şi a eficacităţii NATO în regiune.

Scopul vizitei mele în România, al vizitei din Bulgaria şi al celei din ţările baltice, unde am fost săptămâna trecută, este să aud de la experţii din regiune, care înţeleg dinamica regiunii - mă refer aici la cei din cadrul Statului Major al Forţelor Navale Române - ce aşteptări au de la Comandamentul Maritim Aliat, pe care îl conduc, şi cum putem împreună să punem în practică direcţiile trasate pentru autorităţile militare ale NATO de către lideri, preşedinţi şi premieri, în Ţara Galilor. Acesta este scopul vizitei mele. Ea coincide şi cu vizita la Marea Neagră a Grupării Maritime Permanente NATO (Standing NATO Maritime Group 2 - SNMG2) formată în acest moment dintr-o fregată canadiană, una spaniolă şi, de săptămâna trecută, una românească (Regele Ferdinand – n.r.). Avem o colaborare bună cu România şi am venit să aflu ce îngrijorări sunt aici, oportunităţi, idei pentru a progresa în următoarele săptămâni şi anul viitor.

Rep.: Anul acesta au avut loc mai multe exerciţii în Marea Neagră în contextul crizei din Ucraina. Ce va aduce în plus acest plan al NATO pentru aliaţii estici?

P.H.: Oficialii Forţelor Navale Române mi-au prezentat în cadrul convorbirilor avute un plan ambiţios de exerciţii pentru anul următor, aşa cum au făcut şi cei din Bulgaria. Astfel că trebuie să verific calendarul navelor NATO şi să încerc unde este posibil să aduc mai multe nave în cadrul exerciţiilor NATO din Marea Neagră.

În mod tradiţional participăm la exerciţiile Sea Breeze care au loc în această regiune şi săptămâna trecută au fost implicate nu numai nave NATO, dar şi parteneri precum Georgia, SUA au avut un exerciţiu comun cu forţele navale ucrainene la care a participat şi NATO.

Trebuie să vedem în vedere orice oportunitate pentru exerciţii în Marea Neagră. De ce facem asta? Din două motive. Primul: să ne asigurăm că putem lucra împreună ca profesionişti, ca militari de marină, că putem acţiona împreună, că ne înţelegem reciproc tacticile, că ne coordonăm acţiunile. În al doilea rând sunt importante pentru cetăţenii din această regiune care se confruntă cu o ameninţare foarte serioasă şi cu provocări la adresa securităţii. Ei ştiu că NATO este puternică, unită, este angajată ferm în vederea respectării obligaţiilor. Şi una dintre modalităţile de a arăta acest lucru este să lucrăm împreună în mod constant. (Trebuie) să ne îmbunătăţim standardele, da, dar trebuie să ne asigurăm că toţi înţeleg că NATO este unită şi este vorba de o unitate a eforturilor depuse.

Rep.: Ce rol va avea Constanţa în aceste operaţiuni?

P.H.: Sunt facilităţi minunate acolo, facilităţi ale excelentei Marine Militare Române. Navele NATO care vin aici beneficiază de logistică, de posibilităţi de petrecere a timpului liber pentru membrii echipajelor, pot efectua lucrări de mentenanţă pentru nave. Putem discuta cu colegii noştri de la facilităţile navale din Constanţa. Vizitarea porturilor aliate reprezintă un mare câştig, permite discuţii privind planurile de viitor, iar discuţiile avute săptămâna trecută la Constanţa au fost foarte productive.

Rep.: Ce aşteaptă NATO de la România? Ar trebui România să-şi îmbunătăţească capabilităţile navale, facilităţile?

P.H.: Cu orice amiral, general sau mareşal de aviaţie aţi vorbi va spune: mai multe aeronave, mai multe nave, mai multe tancuri. Aceasta nu este decizia mea. Acestea sunt provocări la care fiecare stat trebuie să facă faţă. Resursele sunt limitate, sunt tot felul de provocări la adresa bugetului, astfel că este treaba guvernelor aliate să decidă cât alocă pentru bugetul apărării şi apoi cum este împărţit acesta către forţele terestre, maritime şi aeriene. Tot ce pot spune este că şefii de stat şi de guvern s-au angajat la summit-ul din Ţara Galilor în urmă cu 10 zile că vor avea ca obiectiv o alocare de 2% (din PIB –n .r.) pentru apărare. Acum toate cele 28 de state trebuie să se gândească cum vor face acest lucru şi sunt sigur că va exista această dezbatere în România, dar şi în celelalte ţări.

Vom vedea concluziile. Dar ştiu că există cerinţe privind modernizarea marinei militare, privind echipamente noi, tactici noi pentru a răspunde la ultimele ameninţări. Aceasta este responsabilitatea liderilor Forţelor Navale Române şi sunt sigur că vor găsi cu soluţia potrivită.

Rep.: Cum vor fi finanţate aceste exerciţii navale? Din bugetul NATO sau din bugetul ţărilor participante?

P.H.: Vor fi finanţate în mare măsură de către ţări ca parte a contribuţiei lor. Sunt multe aspecte. Ţările-gazdă sprijină aceste activităţi, oferind facilităţi precum Portul Constanţa, facilitând exerciţiile prin furnizarea unor echipamente, posibil forţe aeriene. Aveţi dreptate, e foarte uşor pentru NATO să spună: haideţi să facem exerciţii, haideţi să facem exerciţii, haideţi să facem exerciţii. Dar cineva trebuie să achite nota de plată.

E nevoie fără îndoială de multe resurse, iar instruirea soldaţilor este la fel de importantă ca angajarea de nave, avioane, oameni în cadrul acestor exerciţii.

Rep.: Vor fi ridicate aceste costuri?

P.H.: Depinde de nivelul exerciţiilor. Anul viitor, NATO va derula exerciţii în Spania, Portugalia şi Italia care vor fi – cum spunem noi - ‘la scară largă’. Vorbim de 25.000 de trupe care vor fi desfăşurate pentru aceste exerciţii. Vor fi multe nave, forţe aeriene şi desigur costurile vor fi ridicate. Dar putem face şi exerciţii virtuale. Şi acestea costă mai nimic. E destul de dificil de spus că un exerciţiu costă mai mult decât altul. Depinde de obiectivele exerciţiilor şi de nivelul lor.

Rep.: Revenind la exerciţiile din Marea Baltică şi din Marea Neagră de până acum, credeţi că au fost eficiente?

P.H.: Timpul o va spune. Mă întorc la cele două aspecte amintite. În primul rând pentru tinerii militari, ingineri sau piloţi reprezintă un prilej pentru îmbunătăţirea înţelegerii modului de luptă navală. Şi acesta este un aspect cheie al acestor exerciţii.

În al doilea rând, scopul exerciţiilor este de a transmite un mesaj strategic, şi anume să nu existe nicio îndoială privind soliditatea Alianţei Nord-Atlantice. Şi din acest punct de vedere pot spune că au fost destul de eficiente, fie că a fost vorba de exerciţii terestre, de sprijin precum cel acordat serviciului de Poliţie Aeriană în ţările baltice, fie de exerciţii maritime. Ele au transmis un mesaj foarte puternic acelora care ar dori să provoace integritatea NATO: că suntem serioşi în ceea ce facem şi că suntem pregătiţi să acţionăm şi să desfăşurăm rapid (trupe), dacă ni se cere acest lucru.

Da, cred că în ceea ce priveşte acest ultim aspect am obţinut rezultate în ultimele luni. Dar trebuie să o facem în continuare, trebuie să continuăm exerciţiile, astfel ca liderii militari să înţeleagă ce responsabilitate le atârnă pe umeri.

Rep.: După aceste exerciţii, Ministerul rus al Apărării a anunţat că Rusia îşi va creşte prezenţa militară în Crimeea. Vede Rusia aceste exerciţii ca o ameninţare la adresa securităţii sale?

P.H.: Nu pot comenta cum vede Rusia aceste lucruri. Cum priveşte Rusia, e treaba ei. Dar există o solicitare foarte clară pentru NATO. Avem trei aliaţi foarte puternici, foarte devotaţi la Marea Neagră, România, Bulgaria şi Turcia, aşa cum avem aliaţi şi la Marea Baltică, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, iar NATO va lucra împreună cu aceşti aliaţi în mod regulat.

Cum sunt văzute aceste lucruri de Rusia sau de alţii e treaba lor. Aşa cum se spune, depinde "de ochii privitorului". Dar nu e nicio urmă de îndoială că NATO va continua să deruleze exerciţii împreună cu aliaţii săi. Indiferent unde ar fi asta atât timp cât se află în aria de responsabilitate a NATO, deci inclusiv în Marea Neagră.

Rep.: Luaţi în considerare posibilitatea unor incidente sau ciocniri între forţele navale ale NATO şi cele ale Rusiei din Marea Neagră?

P.H.: În ultimele şase luni, de când situaţia din Ucraina a escaladat, s-a deteriorat, forţele armate ruse au revenit, sincer vorbind, la tipul de comportament din perioada Războiului Rece, când navele şi aeronavele sovietice ajungeau sau zburau foarte aproape de navele NATO, interferau cu exerciţiile noastre şi acesta a fost un tip de comportament foarte neplăcut.

Am văzut reapărând asta, nu numai aici în Marea Neagră, dar şi în Marea Baltică, în Mediterana, în Pacific. Acest tip de comportament planificat dinainte, proactiv şi provocator şi care transmite un mesaj despre ce pot face ei (ruşii) în regiune a reapărut. Sunt încântat de faptul că navele de sub comanda mea au răspuns foarte profesionist, şi-au văzut de acţiunile lor normale, respectând legislaţia internaţională. Avioanele ruse s-au apropiat (de aeronavele NATO), au interferat cu unele acţiuni, dar nu am avut niciun incident tactic care ar fi putut escalada. Şi sper să rămână aşa. Trebuie să fim doar inteligenţi şi maturi pe perioada acestor tensiuni politice complexe pentru a ne asigura că nu le agravăm prin neînţelegeri pe mare.

Rep.: Aţi fost comandantul operaţiunilor maritime ale UE în Somalia, acum sunteţi la NATO. Ar trebui să fie UE mai activă în ceea ce priveşte apărarea şi de securitate sau este protecţia NATO suficientă pentru europeni?

P.H.: Aceasta este o dezbatere foarte complexă. Aş menţiona doar câteva puncte. În primul rând, 22 de membre ale NATO sunt şi membre ale UE. Astfel, indiferent ce face NATO o va face având angajamentul deplin al UE. În al doilea rând, la summit-ul de la Cardiff a fost reiterat de către şefii de stat din NATO faptul că relaţia cu UE este foarte importantă în viitor. Dar există o diferenţă între NATO care este o alianţă pur militară în timp ce, dacă vorbim de zona mea, strategia de securitate maritimă a UE implică şi organizaţii non-militare ce nu sunt membre ale clubului NATO.

Uniunea Europeană este interesată de zone precum Mediterana, de apele sale teritoriale, inclusiv de Marea Neagră, de ce pot furniza alţi actori, parteneri în materie de securitate, de mediu înconjurător, de instituţii de aplicare a legii, de zona comercială. UE poate aduce o mulţime de actori în cadrul dezbaterilor privind securitatea maritimă, actori pe care componenta maritimă a NATO nu-i poate aduce deoarece Alianţa este o organizaţie militară. De aceea este important ca NATO şi UE să discute, să facă schimb de idei. Fie că e vorba de ameninţări teroriste în Mediterana, de ameninţări ale piraţilor în Oceanul Indian, fie de transportul maritim comercial, avem interese comune. Lucrăm cât de bine putem împreună pentru a face acest lucru. Dar trebuie să recunoaştem că sunt şi elemente diferite, (UE şi NATO) au încă obiective uşor diferite, dar vom face tot ce se poate pentru a consolida cooperarea şi colaborarea. Şi acesta este direcţia dată la summitul din Ţara Galilor.

Rep.: Colaboraţi cu militari români?

P.H.: Da. România a fost un susţinător puternic al activităţilor maritime în cadrul NATO, precum operaţiunile împotriva pirateriei din Oceanul Indian sau operaţiunea Atalanta. România participă în mod constant la Active Endeavour. De asemenea, am români în staff-ul meu de la Cartierul General al MARCOM din Northwood, Londra. Avem o experienţă bogată în ceea ce priveşte colaborarea cu forţele armate şi navale române şi datorită acestei experienţe vom înţelege mai bine de ce este nevoie în această regiune.

Rep.: Câţi români sunt la Northwood?

P.H.: În prezent sunt 7. Staff-ul meu este format din 300 de persoane şi am 7 ofiţeri români care lucrează împreună cu mine şi încă unul ni se va alătura într-un viitor nu prea îndepărtat.

Vreau să subliniez faptul că suntem binecuvântaţi că avem în cadrul NATO bărbaţi extraordinari şi femei extraordinare care lucrează în toate cele trei servicii (aerian, maritim, terestru). În astfel de vremuri când avem provocări la adresa securităţii la toate frontierele noastre, mai ales în această regiune vecină cu Ucraina, dar sunt activităţi şi în Siria, există provocări în Irak, dificultăţi în Africa de Nord care se confruntă cu acţiuni teroriste, migraţie economică, toate aceste ameninţări diverse la adresa NATO, şi, dacă nu păstrăm competenţele, talentele pe care NATO le are la dispoziţie nu vom putea fi capabili să răspundem la aşteptările cetăţenilor privind (asigurarea) securităţii. Este un adevărat privilegiu să lucrez împreună cu militari români şi suntem încântaţi că suntem aici. Şi ne vom întoarce. Eu cel puţin mă voi întoarce într-un viitor nu prea îndepărtat. Sper că nu va mai ploua atât de mult şi voi avea prilejul să văd mai bine acest oraş minunat.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici