Istoricul relaţiilor diplomatice româno-americane - Mediafax

Istoricul relaţiilor diplomatice româno-americane

Vizita de lucru pe care preşedintele Traian Băsescu o face, marţi, la Washington, pentru definitivarea unor acorduri bilaterale, este prima din actualul mandat şi, potrivit datelor oficiale, nu include o întrevedere cu Barack Obama.

1416 afişări
Imaginea articolului Istoricul relaţiilor diplomatice româno-americane

Istoricul relaţiilor diplomatice româno-americane

Istoria întâlnirilor bilaterale româno-americane are momente demne de consemnat, inclusiv în perioada regimului condus de Nicolae Ceauşescu. Printre acestea, figurează vizita preşedintelui Nixon în România, din august 1969. Cotidianul Evenimentul Zilei a publicat în iulie 2009 stenograma şedinţei CC al PCR de după întâlnire: Ceauşescu îl descria pe Nixon drept un tip modest, de "origine proletară bună", fost zarzavagiu, cu care a putut discuta deschis despre orice. Documente desecretizate ale Departamentului de Stat referitoare la această întâlnire arătau că Nicolae Ceauşescu era interesat de politica americană în Vietnam, a încercat să susţină China în mai multe aspecte şi că se gândea că URSS nu va mai rezista foarte mult timp.

Şi Nicolae Ceauşescu s-a dus în Statele Unite, întâlnindu-se la 12 aprilie 1978, la Casa Albă, cu Jimmy Carter.

După Revoluţie, întâlnirile bilaterale la nivel înalt s-au desfăşurat într-un cadru adaptat noilor realităţi.

Agenţia MEDIAFAX prezintă o cronologie a întâlnirilor bilaterale la nivel de şef de stat sau de Guvern.

11 iulie 1997 - Are loc vizita la Bucureşti a preşedintelui SUA, Bill Clinton. Cu această ocazie, a fost lansat parteneriatul strategic bilateral, cadru extins de colaborare vizând consolidarea relaţiilor bilaterale şi susţinerea procesului de reformă şi a demersurilor de integrare euro-atlantică. Bill Clinton s-a aflat la Bucureşti timp de o zi, fiind însoţit de Secretarul de Stat, Madeleine Albright. El a avut discuţii cu preşedintele de atunci, Emil Constantinescu, după care a rostit un discurs în Piaţa Universităţii

După primirea oficială de la Cotroceni, cele două delegaţii au avut convorbiri oficiale. Preşedintele Clinton a explicat atunci că parteneriatul strategic propus de SUA, discutat la modul general cu prilejul vizitei, nu urmărea să înlocuiască intrarea României în NATO. În ceea ce priveşte extinderea NATO, Bill Clinton a transmis că este un proces "încet, dar sigur", însă nu s-a referit la o demarare a procedurilor de aderare a României în 1999.

29 octombrie - 3 noiembrie 2001 - Are loc vizita în SUA a premierului Adrian Năstase, care a inclus o întrevedere neprogramată cu preşedintele George W. Bush. Cu aceeaşi ocazie, Năstase a discutat, în sistem videoconferinţă, cu vicepreşedintele Dick Cheney - situaţie cauzată de existenţa unor ameninţări teroriste. Năstase declara ulterior, la PRO TV, că preşedintele Statelor Unite, George W. Bush, susţine în continuare extinderea NATO şi doreşte ca România să obţină un răspuns favorabil din partea Alianţei Nord-Atlantice în procesul de aderare.

23 noiembrie 2002 - Are loc vizita la Bucureşti a preşedintelui George W. Bush. Preşedintele american , însoţit de şeful statului de la acel moment, Ion Iliescu, s-a dus în Piaţa Revoluţiei unde a fost aşteptat de mii de persoane care l-au ovaţionat. Un curcubeu a apărut pe cerul Capitalei, moment care l-a impresionat pe preşedintele american. Acesta a rememorat ulterior de mai multe ori în discursurile sale "momentul curcubeului".

Preşedintele SUA George W. Bush şi-a început discursul adresând României invitaţia de a adera la NATO. "Cu mândrie vă invităm să aderaţi la NATO, această măreaţă alianţă a libertăţii. (...) Urăm bun venit României în NATO", a spus el în Piaţa Revoluţiei, pavoazată cu pancarte şi afişe dintre care una, care acoperea aproape jumătate din clădirea fostului Senat, avea mesajul: "Only freedom can make such miracles (Numai libertatea poate face asemenea miracole, n.r.)".

26 - 29 octombrie 2003 - Are loc vizita oficială la Washington a preşedintelui Ion Iliescu. Şeful statului a avut întâlniri cu preşedintele George W. Bush, cu secretarul de Stat Colin Powell, cu secretarul Apărării, Donald Rumsfeld, cu procurorul general, John Ashcroft, cu secretarul Trezoreriei, John Snow, cu preşedintele Băncii Mondiale, James Wolfensohn, şi cu membri ai Congresului SUA, mediile de afaceri americane, şi reprezentanţi ai comunităţii româneşti din SUA.

Iliescu şi membrii delegaţiei oficiale au fost cazaţi la Blair House, casa oficială de oaspeţi a preşedintelui Statelor Unite ale Americii. Iliescu a vorbit cu omologul George Bush despre consolidarea parteneriatului strategic româno-american, dar şi despre întărirea relaţiei transatlantice. De asemenea, Iliescu a vorbit cu secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld, despre prezenţa activă a României în continuare în Irak şi despre participarea firmelor româneşti la reconstrucţia acestei ţări. Totodată, el a decorat cinci membri ai administraţiei americane, pentru contribuţia la dezvoltarea relaţiilor dintre România şi SUA.

Pentagonul a făcut, însă, în timpul vizitei şefului statului român, o confuzie de proporţii, plasînd steagul Rusiei în dreptul preşedintelui Ion Iliescu, la dejunul de lucru cu secretarul Apărării, Donald Rumsfeld.

18 - 21 iulie 2004 - Are loc vizita în SUA a premierului Adrian Năstase. Programul componentei bilaterale a inclus întâlniri cu preşedintele George W. Bush, secretarul de stat Colin Powell, secretarul Apărării, Donald Rumsfeld, secretarul energiei Spencer Abraham, membri ai Senatului SUA.

Năstase şi Bush au discutat timp de aproape patruzeci de minute, în Biroul oval de la Casa Albă, principalele subiecte de interes în relaţia România-SUA. Pe agendă s-au aflat situaţia din Irak şi Afganistan, relaţiile bilaterale, alegerile din România şi SUA şi problema adopţiilor internaţionale.

De asemenea, a fost discutată amplasarea bazelor militare SUA în România. Năstase a spus, la Casa Albă, că i-a oferit lui George W. Bush, "o locaţie de cinci stele" pentru bazele americane.

18 - 22 septembrie 2004 - Are loc vizita în SUA a preşedintelui Ion Iliescu. Întâlniri la Chicago cu reprezentanţii comunităţii româno-americane din regiunea Midwest, oficiali americani din statul Illinois şi mediile de afaceri.

Preşedintele Iliescu s-a întâlnit cu senatorul republican de Illinois de la acea vreme, Chris Lauzen, de origine română, la reşedinţa acestuia. Împreună cu familia, senatorul i-a oferit cadou lui Iliescu o statuetă a lui Abraham Lincoln, în timp ce consilierii preşedintelui au primit cîte un glob de sticlă. Iliescu i-a oferit soţiei senatorului, Sarah Lauzen, o broboadă ţărănească, iar senatorului o icoană pe lemn. Preşedintele a mai adus cu el albume şi CD-uri cu muzică, ceea ce a făcut-o pe soţia senatorului să afirme că "parcă a venit Crăciunul".

8 - 10 martie 2005 - Are loc vizita oficială în SUA a preşedintelui Traian Băsescu. Preşedintele a avut întrevederi cu omologul George W. Bush, cu secretarul apărării, Donald Rumsfeld, cu directorul general al FMI, Rodrigo Rato, cu preşedintele Băncii Mondiale, James Wolfensohn, cu congresmani republicani şi democraţi.

Pe agenda discuţiilor s-au aflat strategia românească la Marea Neagră, facilitarea accesului militarilor americani la bazele româneşti, situaţia din Republica Moldova/Transnistria şi consolidarea prezenţei româneşti în Irak şi Afganistan. Preşedintele Traian Băsescu a discutat, atunci, cu omologul de la Casa Albă timp de o oră şi jumătate, la final cei doi şefi de stat susţinând o conferinţă de presă în Biroul Oval.

13 - 16 septembrie 2005 - Are loc vizita preşedintelui Traian Băsescu la New York, San Francisco şi Detroit, cu ocazia participării la cea de-a 60-a sesiune a Adunării Generale a ONU. Componenta bilaterală a vizitei a vizat consolidarea dialogului cu comunitatea românească de pe Coasta de Vest şi din Midwest, precum şi susţinerea oportunităţilor investiţionale în ţara noastră.

26 - 28 iulie 2006 - Are loc vizita oficială a preşedintelui Traian Băsescu la Washington. El a avut întâlniri cu George W. Bush, Donald Rumsfeld, secretarul apărării, cu Dennis Hastert, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, cu Grupul de prietenie pentru România din Congresul SUA, condus de co-preşedinţii Curt Weldon (R-Pennsylvania) şi Solomon Ortiz (D-Texas).

Obiectivul central al vizitei a fost consolidarea dialogului politic intensificat şi a parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii. Preşedintele Traian Băsescu l-a asigurat pe omologul american că România rămâne aliatul SUA în Irak şi Afganistan. De asemenea, preşedintele mai spunea, atunci, că România are capacitatea de a participa cu trupe în Liban, dacă va exista o decizie internaţională în acest sens. Totodată, el i-a solicitat lui Donald Rumsfeld majorarea cu 50% a asistenţei financiare americane pentru armata română.

2 - 4 aprilie 2008 - Are loc vizita oficială în România a preşedintelui George W. Bush, în marja Summit-ului NATO. Programul a inclus întrevederi bilaterale cu preşedintele Traian Băsescu şi prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu, pe agenda convorbirilor aflându-se teme precum stadiul relaţiei bilaterale, extinderea NATO, Afganistan, scutul anti-rachetă, Irak, Marea Neagră, Federaţia Rusă, cooperarea economică, regimul vizelor SUA pentru cetăţenii români şi cazul Teo Peter.

Înaintea vizitei preşedintelui american în România a avut loc o eroare de redactare a numelui preşedintelui român strecurată în stenograma unei conferinţe de presă de la Casa Albă. Astfel, conform transcriptului conferinţei de presă susţinute la Casa Albă de consilierul pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american, Stephen Hadley, preşedintele Bush urma să călătorească "la Constadt, pe litoralul românesc al Mării Negre, pentru a se întâlni cu preşedintele Vasesque".

Cei doi preşedinţi s-au întâlnit la Neptun, unde au susţinut o conferinţă de presă pe malul mării. Preşedintele Băsescu anunţa în acea perioadă că România susţine ca, în concluziile summit-ului NATO din aprilie 2008, de la Bucureşti, să se precizeze că statele care nu sunt acoperite de scututul antirachetă al SUA trebuie să beneficieze de un sistem NATO complementar. Şeful statului preciza însă că va discuta cu preşedintele SUA o eventuală soluţie bilaterală.

21 - 22 octombrie 2009 - Are loc vizita oficială în România a vicepreşedintelui SUA, Joseph Biden. Programul a inclus întrevederi bilaterale cu preşedintele Traian Băsescu, prim-ministrul Emil Boc şi cu liderii PSD şi PNL, Mircea Geoană şi Crin Antonescu. Principalele subiecte pe agenda discuţiilor au fost dezvoltarea parteneriatului strategic România-SUA, decizia administraţiei SUA privind scutul american antirachetă, noul concept strategic al NATO, reconstrucţia post-conflict în Afganistan, situaţia din Pakistan, Irak, Republica Moldova, securitatea energetică şi regiunea Mării Negre.

După convorbirile cu preşedintele Băsescu, Biden declara că apreciază foarte mult faptul că Bucureştiul "a adoptat cu braţele deschise noul sistem de apărare antirachetă" pe care SUA deciseseră să îl introducă în Europa.

România şi Statele Unite ale Americii au stabilit relaţii diplomatice la 14 iunie 1880, la nivel de agenţie diplomatică şi ulterior la nivel de legaţie. Relaţiile diplomatice dintre cele două state au fost întrerupte la 12 decembrie 1941 şi au fost reluate, la 7 februarie 1946, la nivel de legaţie. Începând de la 1 iunie 1964, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la nivel de ambasadă.

În anul 2010, când cele două ţări au celebrat împlinirea a 130 de ani de relaţii diplomatice bilaterale, Parlamentul României şi Congresul SUA au marcat momentul prin adoptarea unor rezoluţii prin care au reafirmat angajamentul reciproc de a contribui la consolidarea permanentă a relaţiei strategice.

România a dobândit, la 8 noiembrie 1993, "clauza naţiunii celei mai favorizate", instrument menit să faciliteze relaţiile economice bilaterale. Congresul SUA a aprobat, în august 1996, permanentizarea clauzei, însă abia în anul 2003 autorităţile americane au acordat României statutul de "economie de piaţă".

După atentatele de la 11 septembrie 2001, România a acordat un sprijin semnificativ coaliţiei internaţionale conduse de SUA împotriva terorismului. România a susţinut operaţiunile din Afganistan şi Irak, unde a trimis trupe. Acestea au fost elemente importante luate în calcul la integrarea ţării noastre în NATO. Pe de altă parte, 16 militari români şi-au pierdut viaţa în operaţiunile din Afganistan iar alţi 58 au fost răniţi. În Irak au decedat doi militari români, unul s-a sinucis iar alţi 14 au fost răniţi.

România şi SUA cooperează de asemenea foarte strâns şi în ceea ce priveşte combaterea traficului de droguri, de persoane, şi a criminalităţii financiare. La 20 mai 2001 la Bucureşti a fost deschis Biroul FBI în România.

România şi SUA sunt legate, în prezent, nu numai de cooperarea pe numeroase planuri dar şi de un cadru juridic complex, care reglementează numeroase domenii de activitate şi care se află în permanent proces de actualizare.

Cadrul juridic bilateral este compus din tratate şi acorduri încheiate atât la nivelul guvernelor, cât şi la nivel de agenţii. Agenţia MEDIAFAX vă prezintă principalele documente juridice semnate între cele două state precum şi principalele repere ale relaţiilor economice, culturale şi sociale dintre cele două state. Materialul are la bază documente publice referitoare la relaţiile bilaterale.

Două dintre acordurile aflate încă în vigoare între cele două state datează dinainte de Revoluţia din 1989. Este vorba despre Acordul între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul SUA privind cooperarea în domeniile culturii, învăţământului, ştiinţei şi tehnologiei, semnat la Bucureşti, la 13 decembrie 1974 şi despre Convenţia dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul SUA privind evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale asupra veniturilor, semnată la Washington, la 4 decembrie 1973.

Primul acord semnat după revoluţie între România şi SUA este cel privind programele Corpului Păcii în România între Guvernul României şi Guvernul SUA, semnat la Washington, 24 ianuarie 1992.Corpul Păcii în România a creat peste 1.000 de parteneriate de succes între voluntarii americani şi diverse organizaţii sau autorităţi din România, până în prezent.

Tot în 1992 au mai fost încheiate între România şi SUA alte patru acorduri : Acord între Guvernul României şi Guvernul SUA pentru protejarea şi conservarea unor bunuri culturale; Acordul între Guvernul României şi Guvernul SUA privind stimularea investiţiilor; Tratatul bilateral privind încurajarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor şi Acordul între Guvernul României şi Guvernul SUA privind relaţiile comerciale. Un protocol adiţional la acest Tratat a fost semnat la Bruxelles, la 22 septembrie 2003.

În anii următori au fost semnate constant o serie de documente importante între cele două state. Este vorba, printre altele, despre Acordul între Guvernul României şi Guvernul SUA privind schimburile educaţionale şi ştiintifice administrate de Comisia Fulbright româno-americană; Tratat între România şi SUA cu privire la asistenţa judiciară în materie penală; Acord între Guvernul României şi Guvernul SUA privind cooperarea stiinţifică şi tehnologică; Acord între Guvernul României şi Guvernul SUA privind asistenţa reciprocă între administraţiile vamale; Acord de cooperare între Guvernul României şi Guvernul SUA privind aplicaţiile paşnice ale energiei nucleare şi un Acord între Guvernul României şi Guvernul SUA privind transporturile aeriene.

De asemenea, în martie 1998 a fost semnat, la Washington, Acordul între Guvernul României şi Guvernul SUA în domeniul contracarării proliferării armelor de distrugere în masă şi promovarea relaţiilor militare şi de apărare.

Unele dintre cele mai importante documente bilaterale au fost semnate în ultimii ani. Astfel, în octombrie 2001 a fost semnat la Washington Acordul între România şi SUA privind statutul forţelor SUA în România. Patru ani mai târziu, în decembrie 2005, a fost semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul SUA privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României, numit şi "Acordul de acces", intrat în vigoare la 21 iulie 2006, cu câteva zile înainte de vizita preşedintelui Băsescu în SUA. Acordul este un document-cadru care are încheiate, subsecvent, peste 20 de aranjamente de implementare. Preambulul Acordului de acces reafirmă, ca bază a extinderii cooperării româno-americane în domeniile apărării şi securităţii, principiile respectului deplin pentru suveranitatea fiecărei părţi şi scopurile Cartei Naţiunilor Unite.

În Preambul se subliniază, de asemenea, că prezenţa forţelor Statelor Unite în ţara noastră contribuie la întărirea securităţii şi stabilităţii României şi a regiunii, precum şi la consolidarea securităţii comune, păcii şi stabilităţii globale. În sfera politico-militară şi de securitate, acordul se referă la accesul forţelor Statelor Unite la facilităţile şi zonele convenite şi utilizarea acestora cu respectarea deplină a legislaţiei române, în scopul instruirii ; tranzitului ; activităţilor conexe de sprijin ; realimentării şi întreţinerii temporare a vehiculelor, navelor şi aeronavelor ; pre-poziţionării, staţionării şi desfăşurării forţelor, echipamentelor de apărare şi materialelor ; cazării personalului ; comunicaţiilor şi pentru alte scopuri convenite de către părţi.

De asemenea, Acordul prevede notificarea, în prealabil, a României în legătură cu tipurile, cantităţile şi graficele de livrare a echipamentelor de apărare, bunurilor şi materialelor, precum şi cu identitatea contracanţilor care vor derula aceste livrări dar şi păstrarea de către România a drepturilor şi titlurilor de proprietate asupra facilităţilor şi zonelor convenite, puse temporar la dispoziţia forţelor SUA.

Poate cel mai important document al relaţiei bilaterale este parteneriatul strategic, lansat la 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui SUA, Bill Clinton. Documentul conţine cadrul extins de colaborare vizând consolidarea relaţiilor bilaterale, susţinerea procesului de reformă şi a demersurilor de integrare euro-atlantică ale României, promovarea rolului României de factor de stabilitate şi securitate în Europa de sud-est. Documentul este considerat în diplomaţia românească drept un reper al politicii externe iar îmbogăţirea sa reprezintă un subiect care s-ar putea afla pe agenda preşedintelui în Statele Unite.

Relaţiile economice dintre România şi SUA se desfăşoară în baza Tratatului din 1992. La 30 noiembrie 2010, volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări a fost de 1,328 miliarde de dolari, dintre care importuri din SUA în valoare de 656,613 milioane de dolari şi exporturi de 671,607 milioane de dolari. La 30 septembrie 2010, investiţiile americane în România se ridicau la nivelul de 981.769 mii USD, reprezentând 2,6% din totalul investiţiilor străine directe. SUA ocupă locul 10 în topul investitorilor după Olanda, Austria, Germania, Franţa, Grecia, Cipru şi Italia. Tot la 30 septembrie 2010, numărul firmelor româneşti constituite cu capital american era de 6.198 reprezentând 3,62% din totalul societăţilor mixte înregistrate. Dincolo de relaţiile strict economice, SUA au investit şi sub alte forme în România. Astfel, începând din 1990, prin intermediul programului "Support for East European Democracies" SUA au oferit României o asistenţă nerambursabilă în valoare totală de circa 600 de milioane de dolari.

Un aspect deloc de neglijat în relaţia dintre cele două state o constituie comunitatea românească din SUA. Prezenţa românească pe continentul nord-american a început în jurul anului 1895, prin valul de emigrări din Transilvania, Bucovina şi Banat. În 1913, 120.000 de români au emigrat în America. Conform unor date ale Oficiului American pentru Recensământ din perioada 2000 - 2001, comunitatea româno-americană din SUA număra 523.878 persoane, dintre care la prima generaţie - 270.794, la a doua - 124.213 şi născuţi în România - 128.871. Topul primelor patru oraşe de reşedinţă pentru românii din America este format din New York, Los Angeles, Chicago şi Detroit.

În ultimii ani, s-au constituit comunităţi româneşti, aflate într-un proces de consolidare şi de creştere numerică, în state precum Washington (în special în zona Seattle-Redmond, unde se află sediile companiilor Boeing şi Microsoft), Georgia, Texas, Arizona.

Un alt segment important al comunităţii româneşti din SUA este reprezentat de sutele de profesori şi studenţi români sau de origine română care îşi desfăşoară activitatea în universităţi din aproape toate statele SUA.

(Material realizat de Miruna Badea, politic@mediafax.ro).

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici