La Bogota, 12 state adoptă sancțiuni împotriva Israelului

O coaliție formată din 30 de state, inclusiv China, Brazilia, Turcia, Indonezia, dar și cinci țări europene, Spania, Irlanda, Norvegia, Portugalia și Slovenia, s-a reunit marți și miercuri la Bogota, capitala Columbiei, pentru a discuta sancțiuni și măsuri juridice împotriva Israelului, în urma acuzațiilor de crime comise în Gaza.

Convocată de Columbia și Africa de Sud, cu Grupul de la Haga inițiator principal, reuniunea a avut drept scop coordonarea reacțiilor internaționale la acuzațiile de impunitate privind acțiunile Israelului în Gaza. „Israel a ignorat în mod flagrant ordinele Curții Internaționale de Justiție, încălcând dreptul internațional, și cu toate acestea, continuă să fi scutit de răspundere”, a declarat Zane Dangor, oficial sud-african, citat de Le Monde.

Declarația finală a fost semnată de 12 state, care au anunțat un prim set de măsuri concrete.
Este vorba despre Bolivia, Columbia, Cuba, Indonezia, Irak, Libia, Malaezia, Namibia, Nicaragua, Saint-Vincent și Grenadine, Oman  și Africa de Sud.

Acestea s-au angajat să suspende livrările de arme către Israel, să interzică tranzitul prin porturile lor al transporturilor militare destinate armatei israeliene, să reanalizeze contractele publice și să sprijine anchetele privind crimele de război comise în Gaza.

Un cadru legal solid: CIJ, ONU și dreptul internațional

Demersul Grupului de la Haga, inițiatorul conferinței, se bazează pe decizii recente ale celor mai înalte foruri internaționale. Pe 23 iulie 2024, Curtea Internațională de Justiție a declarat ilegală ocupația israeliană a teritoriilor palestiniene și a cerut „încetarea imediată a colonizării” și „retragerea coloniștilor”.

La 18 septembrie 2024, Adunarea Generală a ONU, cu votul a 124 de state, a cerut Israelului să se retragă, într-un termen de un an, din Fâșia Gaza și Cisiordania, inclusiv din Ierusalimul de Est, considerat parte a teritoriilor palestiniene ocupate.

Însă instituțiile internaționale nu mai sunt doar ignorate, ci atacate deschis.

Pe 26 ianuarie 2024, în plină desfășurare a procedurii de la Haga, premierul israelian Benyamin Netanyahu a lansat o declarație șoc: „Nimeni nu ne poate opri! Nici măcar Haga!”

Această sfidare directă la adresa Curții Internaționale de Justiție, care tocmai ordonase Israelului să evite orice act ce ar putea fi interpretat ca genocid în Gaza, a provocat reacții dure pe scena internațională, însă nu și sancțiuni din partea celor mai puternici actori.

SUA reacționează în sprijinul Israelului

Statele Unite au reacționat violent la conferința de la Bogota.

Departamentul de Stat a acuzat Grupul de la Haga că „instrumentalizează dreptul internațional pentru a promova agende anti-occidentale radicale” și a promis că va apăra „agresiv interesele, armata și aliații, inclusiv Israelul”.

Într-un climat de ostilitate tot mai pronunțat față de instituțiile internaționale de justiție, Donald Trump, reinstalat la Casa Albă, a impus în ianuarie 2025 sancțiuni împotriva procurorului Curții Penale Internaționale, Karim Khan, și a patru judecători, pentru că au emis mandate de arestare pe numele lui Netanyahu și Gallant, primul ministru israelian și fostul ministru al apărării, ambii acuzați de crime de război, inclusiv utilizarea foametei și atacuri deliberate împotriva populației civile din Gaza.

La rândul său, jurista ONU Francesca Albanese, prezentă la Bogota, a devenit ținta administrației americane chiar în timpul vizitei lui Netanyahu în SUA, pentru că a acuzat Israelul de genocid în Gaza și a susținut anchetele Curții Penale Internaționale.

UE recunoaște încălcările, dar evită sancțiunile

În paralel, la Bruxelles, cei 27 de membri ai UE s-au reunit marți, chiar în prima zi a reuniunii de la Bogota, pentru a discuta încălcarea de către Israel a Acordului de asociere cu Uniunea.

Deși au recunoscut că articolul 2 privind drepturile omului a fost încălcat, membrii UE nu au reușit să cadă de acord asupra unor sancțiuni, spre deosebire de poziția asumată la Bogota.

„Aceasta demonstrează că inacțiunea și chiar complicitatea Uniunii Europene devin problematice pentru o parte dintre membrii săi”, a comentat Guillaume Long, fost ministru de externe al Ecuadorului.

Soluția celor două state, între speranță și eșec diplomatic

Eforturile diplomatice globale pentru o soluție negociată a conflictului au fost grav afectate. Conferința internațională care urma să fie coprezidată de Franța și Arabia Saudită în iunie – la care președintele Emmanuel Macron ar fi urmat să recunoască oficial statul Palestina – a fost anulată în urma atacului israelian asupra Iranului.

Evenimentul a fost reprogramat la New York, între 28 și 30 iulie 2025.