Levente Magyar îi ține predici despre pace Ucrainei și-i sugerează să-și cedeze din teritoriu: „Ucraina are nevoie de o cincime din teritoriul său. Pacea este, uneori, dureroasă”

Levente Magyar, secretar de stat și ministru adjunct al Afacerilor Externe din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului, a ținut, la Paris o prelegere în cadrul căreia a readus în memoria publică episodul după Primul Război Mondial în care Ungaria a cedat două treimi din teritoriul său, Ucraina are nevoie acum de o cincime din teritoriul său și că pacea e uneori dureroasă, potrivit telex.hu.

În alocuțiunea pe care a ținut-o la Institutul de Studii Politice din Paris, Magyar și-a început prezentarea spunând că guvernul maghiar își ia majoritatea deciziilor ținând cont de experiența politică a țării.

„O națiune atât de mică ar putea dispărea în câteva secunde”

În acest centru educațional de elită, în care au studiat Emmanuel Macron, François Hollande și fosta președintă a Republicii, Katalin Novák, Magyar și-a continuat discursul:

„Suntem o țară relativ mică, cu doar 12 milioane de maghiari care trăiesc în toată Europa Centrală. O națiune atât de mică ar putea dispărea în câteva secunde dacă luăm decizii greșite”.

Magyar a vorbit apoi despre cine a invadat Ungaria de-a lungul timpului.

Unul dintre aceste momente este invazia musulmană și ocupația turcă timp de 150 de ani, în care bisericile creștine au fost transformate în moschei.

Magyar a adăugat că problema nu erau musulmanii în sine, ci diferența enormă de culturi – creștini vs. musulmani.

„Am reușit să-i expulzăm pe turci, dar ne-au invadat din Vest”

„Am reușit să-i expulzăm pe turci, dar apoi ne-au invadat direct din vest”, a spus acesta, după care a adus în discuție stăpânirea habsburgică, care a încercat să germanizeze țara.

Au urmat apoi experiența rusă: momentul 1848 (înăbușirea Războiului de Independență al Ungariei), invazia din timpul Primului Război Mondial, din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și din timpul revoluției din 1956.

„Experiența maghiară este că lumea ne-a lăsat în pace, Occidentul ne-a lăsat în pace”, adăugând că este nerealist ca Occidentul să ofere asistență reală, care „ar fi însemnat probabil izbucnirea celui de-al Treilea Război Mondial”.

Magyar: „Ucrainenii s-au rupt de ruși” – „o lovitură de stat naționalistă”

El a spus că războiul dintre Ucraina și Rusia a izbucnit în 2014 deoarece ucrainenii au fost cei care au decis să se rupă de ruși, „tradiția lor, moștenirea lor istorică, de a se apropia de Est mai degrabă decât de Vest”, moment, pe care, mai târziu, l-a numit „lovitură de stat naționalistă, orientată înspre Occident”.

Potrivit lui Magyar, baza întregului conflict maghiar-ucrainean este legea limbii ucrainene, în vigoare de mai bine de 10 ani, care a restricționat dreptul de utilizare a limbii minorităților ucrainene, inclusiv a maghiarilor din Transcarpatia.

Deși a recunoscut și că legea lingvistică nu a fost adoptată fundamental împotriva maghiarilor, ci de către conducerea ucraineană de la acea vreme pentru a preveni răspândirea limbii și culturii ruse, nu a adăugat că această lege a fost în mare parte abrogată în 2023.

Magyar a subliniat tezele fundamentale ale politicii maghiare

Cu aceasta, ministrul adjunct și-a încheiat introducerea și a enumerat, pe scurt, tezele fundamentale ale politicii externe maghiare:

• Ne opunem migrației pentru că ne temem că țara va fi măturată de o invazie culturală, pe care am experimentat-o ​​deja în istoria noastră;
• Nu vrem să intrăm în conflict cu Rusia, în schimb menținem o relație pragmatică cu rușii, cumpărând petrol și gaze de la ei;
• Încercăm să menținem relații bune și constructive cu toate marile puteri, facem comerț cu toată lumea, inclusiv cu China;
• Nu poți dormi liniștit dacă nu ai o relație stabilă, bazată pe respect reciproc, cu SUA.