Ministrul Culturii din Italia boicotează deschiderea Bienalei de Artă de la Veneția din cauza pavilionului Rusiei
Ministerul Culturii de la Roma a anunțat că Alessandro Giuli nu va fi prezent nici la evenimentele premergătoare, nici la ceremonia oficială programată pentru 9 mai. Gestul vine în contextul revenirii Rusiei la Bienala de Artă de la Veneția, după ce Moscova nu a mai participat din 2022, anul invaziei din Ucraina, mai transmite Euronews.
Pavilionul Rusiei, sursă de controverse
Revenirea Rusiei a fost aprobată de conducerea Bienalei de la Veneția, sub coordonarea președintelui Pietrangelo Buttafuoco. Decizia a generat critici din partea autorităților italiene, a instituțiilor europene și a mai multor state membre ale Uniunii Europene. Deși pavilionul Rusiei va fi prezent, acesta va rămâne închis publicului pe toată durata expoziției. Va fi accesibil doar presei în perioada 6-8 mai. Situația a provocat diviziuni și în interiorul guvernului italian. Ministrul Infrastructurii, Matteo Salvini, a susținut participarea Rusiei, argumentând că arta ar trebui să unească și nu să excludă. În același timp, ministrul Culturii a criticat modul în care a fost gestionată decizia, cerând inclusiv demisia unui reprezentant al ministerului în conducerea Bienalei.
Reacții la nivel european
Comisia Europeană a condamnat ferm decizia de a permite revenirea Rusiei și a avertizat că ar putea suspenda finanțarea de aproximativ două milioane de euro pentru eveniment. Mai multe state membre au cerut oficial reconsiderarea participării Rusiei, invocând sancțiunile impuse în contextul războiului din Ucraina. În paralel, juriul Bienalei a anunțat că Rusia și Israel nu vor fi eligibile pentru premii, inclusiv Leul de Aur. Motivul invocat este legat de acuzațiile de crime de război formulate de Curtea Penală Internațională împotriva liderilor celor două state, respectiv Vladimir Putin și Benjamin Netanyahu. Conducerea Bienalei a apărat decizia, comparând instituția cu un „ONU al artei”, unde nicio țară nu ar trebui exclusă. Criticii consideră însă că evenimentul de la Veneția nu poate ignora contextul geopolitic și responsabilitatea morală.