Comisia Europeană a adoptat marți rapoartele de extindere pentru anul 2025, care evaluează progresele realizate de țările aspirante la aderare și analizează stadiul reformelor, stabilind orientările-cheie pe care fiecare stat candidat trebuie să le urmeze.
Cele zece țări incluse în evaluarea Comisiei sunt Muntenegru, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia și Georgia.
Chișinăul a avansat constant pe drumul integrării europene, reușind să consolideze instituțiile democratice și să întărească cadrul legislativ: „Moldova a înregistrat progrese solide și constante în pregătirea pentru aderare, consolidând statul de drept și alinierea la standardele Uniunii Europene”, consideră Executivul european.
În evaluarea oficialilor europeni, se remarcă „funcționarea stabilă a instituțiilor democratice, alegeri competitive și o administrație publică orientată spre transparență”.
În octombrie 2024, Moldova a adoptat o revizuire constituțională istorică, înscriind integrarea europeană ca obiectiv național, în urma referendumului organizat simultan cu alegerile prezidențiale. Planul țării pentru perioada de preaderare 2025-2029 stabilește direcțiile principale de modernizare a statului și de apropiere de standardele europene, punând accent pe eficiență, transparență și servicii publice mai bune pentru cetățeni.
Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, cel mai mare pachet financiar acordat până acum țării vecine, un plan care, potrivit Comisiei, „va accelera convergența economică și va aduce beneficii directe cetățenilor prin servicii publice mai bune și o economie mai competitivă”.
Moldova și-a redus semnificativ și dependența de energia rusească și se apropie tot mai mult de piața energetică a Uniunii Europene. Peste 250 de milioane de euro sunt direcționați către proiecte energetice numai în 2025, iar din octombrie țara face parte din Zona Unică de Plăți în Euro, un pas important către integrarea financiară europeană.
Totodată, evaluarea judecătorilor și procurorilor din Moldova este considerată un exemplu de bună practică regională, iar reformele justiției sunt apreciate pentru transparență și independență, deși încă sunt necesare resurse pentru consolidarea sistemului judiciar.
Potrivit Comisiei Europene, „Republica Moldova și România au o cooperare excelentă, România fiind principalul partener al Chișinăului în energie, infrastructură și educație”, parteneriat care contribuie la modernizarea țării și la consolidarea securității regionale. De asemenea, „relația trilaterală Moldova-România-Ucraina este considerată un exemplu de coordonare eficientă în special în transport, securitate și protecția mediului”.
Moldova este și prima țară din afara blocului comunitar care a semnat un Parteneriat de Securitate și Apărare cu Uniunea Europeană, pas care, potrivit Comisiei, „confirmă statutul său de partener de încredere și angajamentul ferm față de valorile europene”. Între 2021 și 2025, UE a sprijinit modernizarea forțelor armate moldovenești cu aproape 200 de milioane de euro.
În ciuda războiului și a dificultăților interne, „Ucraina a demonstrat un angajament excepțional pentru integrare, chiar în condițiile agresiunii militare și ale restricțiilor impuse de legea marțială”, arată evaluarea europeană.
Țara a făcut pași importanți în reformele justiției, ale administrației și drepturilor minorităților, dar Bruxelles-ul atrage atenția că „independența sistemului anticorupție rămâne fragilă, iar statul de drept trebuie consolidat”.
Comisia Europeană apreciază progresele Ucrainei în implicarea societății civile și în extinderea protecției pentru minorități, dar constată că activiștii anticorupție continuă să se confrunte cu presiuni, iar grupurile vulnerabile, inclusiv persoanele LGBTIQ, nu beneficiază încă de sprijin deplin. „Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura aplicarea consecventă a reformelor judiciare și a protecției drepturilor omului”, spun oficialii europeni.
Între 2024 și 2027, prin programul Ukraine Facility, Uniunea Europeană oferă Ucrainei 50 de miliarde de euro pentru reconstrucție și modernizare. Potrivit Comisiei Europene, sprijinul financiar este esențial pentru menținerea serviciilor publice, refacerea infrastructurii critice și continuarea reformelor economice, în special în domeniile fiscal, vamal și energetic.
Bruxelles-ul notează că „Ucraina rămâne angajată în reformele economice substanțiale convenite cu UE și FMI”, subliniind eforturile guvernului de a alinia legislația națională la standardele europene și de a asigura gestionarea mai corectă a finanțelor publice. Potrivit raportului de extindere, economia ucraineană a dovedit o reziliență remarcabilă, menținând o creștere modestă în sectoare precum agricultura, IT-ul și exporturile către statele UE.
Ambele state sunt descrise ca fiind profund angajate pe drumul european, însă nivelul de pregătire diferă vizibil. Comisia Europeană apreciază că Republica Moldova este „pregătită într-un grad moderat pentru integrarea în piața internă”, în timp ce Ucraina se află „într-un stadiu incipient” de conformare la regulile Uniunii.
Chișinăul se remarcă prin stabilitate politică și instituțională, reforme judiciare aplicate consecvent, o economie deja bine conectată la piața europeană și o administrare eficientă a fondurilor europene. În schimb, Ucraina, deși rămâne determinată, este încă afectată de presiunile războiului asupra guvernanței, de vulnerabilitățile sistemului anticorupție și de o capacitate administrativă insuficientă pentru a susține ritmul reformelor cerute de procesul de aderare.
Altfel spus, potrivit evaluării Executivului european, Republica Moldova se află înaintea Ucrainei pe drumul spre aderarea la Uniunea Europeană. Ambele țări rămân pioni-cheie ai extinderii europene, însă Moldova a reușit să transforme reformele în rezultate concrete, devenind model de stabilitate și convergență într-o regiune aflată sub o mare presiune geopolitică.
Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 28 februarie 2022, urmată la doar câteva zile de Republica Moldova, pe 3 martie, ambele obținând statutul de țări candidate în iunie, același an.