Nicaragua nu va mai organiza alegeri. Daniel Ortega anunță eliminarea scrutinului și excluderea definitivă a opoziției

Anunțul a fost făcut duminică, în cadrul ceremoniei dedicate împlinirii a 47 de ani de la revoluția sandinistă din 1979, eveniment în urma căruia a fost răsturnată dictatura lui Anastasio Somoza.

Ortega, în vârstă de 80 de ani și aflat la conducerea țării din 2007, a precizat că va colabora cu Adunarea Națională, controlată de partidul său, pentru adoptarea unor legi care să blocheze definitiv accesul opoziției la putere.

„Nu vor mai fi alegeri aici, pentru ca ei să nu poată încerca să preia guvernul și puterea”, a declarat liderul nicaraguan în fața a mii de susținători și angajați ai statului, scrie The Guardian.

Analiștii vorbesc despre instaurarea unei dictaturi de familie

Declarațiile lui Daniel Ortega sunt considerate de experți drept cea mai clară confirmare că regimul renunță complet la orice aparență democratică.

Tiziano Breda, analist pentru America Latină în cadrul organizației Armed Conflict Location and Event Data (ACLED), susține că decizia reprezintă punctul final al degradării instituțiilor democratice din Nicaragua.

„Prin această decizie, Ortega și Murillo au pecetluit tranziția țării către o dictatură familială în toată regula”, a afirmat analistul.

Potrivit acestuia, conducerea de la Managua se teme că orice deschidere politică, chiar și una limitată, ar putea permite opoziției să își recapete influența și să amenințe controlul exercitat de actualul regim asupra statului.

Alegerile prezidențiale erau programate pentru anul viitor, însă Ortega nu a explicat dacă acestea vor fi anulate oficial sau dacă opoziției îi va fi interzisă participarea. În scrutinul din 2021, autoritățile au arestat principalii candidați ai opoziției și au interzis mai multe formațiuni politice.

Puterea familiei Ortega-Murillo se consolidează

În ultimii ani, Daniel Ortega și soția sa, Rosario Murillo, și-au consolidat constant controlul asupra instituțiilor statului.

În 2025 au fost adoptate modificări constituționale care au extins mandatul prezidențial de la cinci la șase ani și au creat oficial funcția de „copreședinte”, ocupată de Rosario Murillo. Administrația americană descrie actuala conducere de la Managua drept „dictatura Murillo-Ortega”.

În discursul său, Ortega a susținut că noile măsuri sunt necesare pentru a proteja Nicaragua de ceea ce el numește „complotiști” și „trădători”, pe care îi acuză că s-au aflat în spatele protestelor antiguvernamentale din 2018.

Totodată, liderul nicaraguan a criticat Statele Unite și a făcut referire la o presupusă operațiune desfășurată în Venezuela, susținând că Washingtonul ar fi acționat împotriva președintelui Nicolás Maduro. Afirmațiile sale nu au fost însoțite de dovezi.

Acuzații privind încălcarea drepturilor omului

Regimul Ortega este acuzat de ONU, Statele Unite și numeroase organizații internaționale pentru drepturile omului de încălcări grave ale libertăților fundamentale.

Recent, Departamentul de Stat al SUA, alături de alte organizații și foști lideri ibero-americani, a acuzat administrația Ortega-Murillo de responsabilitate în cazul morții liderului indigen Brooklyn Rivera, care fusese încarcerat timp de aproape trei ani.

Represiunea începută după protestele din 2018 s-a soldat, potrivit ONU și organizațiilor pentru drepturile omului, cu peste 350 de morți, sute de răniți și mii de persoane arestate. Aproape un milion de nicaraguani au părăsit țara în ultimii ani.

Human Rights Watch estimează că în Nicaragua există în prezent aproximativ 50 de deținuți politici. În plus, autoritățile au retras cetățenia pentru 546 de persoane și au închis peste 5.600 de organizații neguvernamentale, 29 de universități și 58 de instituții media.

Anunțul lui Daniel Ortega privind eliminarea alegerilor reprezintă una dintre cele mai radicale decizii politice adoptate în Nicaragua după revenirea sa la putere și amplifică îngrijorările comunității internaționale cu privire la viitorul democrației în această țară din America Centrală.