Norvegia la urne: Taxa pe avere împarte țara

În Norvegia, ziua principală de vot aduce în prim-plan nu doar lupta politică obișnuită dintre stânga și dreapta, ci și o dispută fiscală cu rădăcini adânci în istorie: impozitul pe avere. Alegerile parlamentare din 2025 au devenit un referendum tacit asupra acestei taxe simbolice, care împarte profund electoratul norvegian.

Introdusă pentru prima dată în 1892, taxa impune un impozit de până la 1,1% pe activele și acțiunile ce depășesc 1,76 milioane de coroane norvegiene (aproximativ 176.000 USD). De-a lungul anilor, ea a devenit un simbol al modelului norvegian de redistribuire a bogăției, contribuind la menținerea unuia dintre cele mai egalitare sisteme economice din lume.

Tema taxării averilor a scindat clar scena politică norvegiană, iar principalele partide intrate în cursa electorală au adoptat poziții ferm conturate în funcție de ideologia lor, potrivit AP News.

Laburiștii, conservatorii și populiștii – trei soluții fiscale

Potrivit Partidului Laburist, care dorește menținerea taxei, renunțarea la ea ar însemna o pierdere de aproximativ 3,3 miliarde de dolari anual, bani esențiali pentru susținerea statului de bunăstare. Premierul în exercițiu, Jonas Gahr Støre, apără impozitul ca pe „o formă justă de solidaritate într-o societate prosperă”.

De cealaltă parte, Partidul Progresului, cu o campanie intens susținută pe rețelele sociale de influenceri tineri, cere eliminarea completă a taxei, susținând că descurajează investițiile și afectează negativ antreprenorii: „Este o taxă punitivă care alungă capitalul și pedepsește succesul”.

Partidul Conservator, care a fost la guvernare între 2013 și 2021, optează pentru reducerea impozitului, nu pentru eliminare totală.

După vot, începe lupta pentru coaliție

Votul anticipat a fost deja posibil între 11 august și 5 septembrie, iar în unele zone chiar și duminică. Aproximativ 4,3 milioane de cetățeni au drept de vot în aceste alegeri, care se încheie în seara zilei de luni, pentru a decide configurația noului Storting, parlamentul de 169 de membri.

Rezultatul, așteptat marți, se anunță extrem de echilibrat și va fi urmat, cel mai probabil, de negocieri dificile pentru formarea unei coaliții. Regele Harald al V-lea va învesti noul guvern doar după încheierea acestor tratative.

 NATO rămâne prioritate, iar UE partener

Deși politica fiscală este în centrul atenției, alegerile nu vor afecta semnificativ poziția internațională a Norvegiei, care rămâne un membru activ al NATO și un susținător ferm al Ucrainei în fața agresiunii ruse. Țara nu este membră a Uniunii Europene, dar menține legături economice strânse cu blocul comunitar.

Cu un fond suveran estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari, Norvegia este una dintre cele mai bogate și egalitare țări ale lumii. Tocmai de aceea, pentru mulți alegători, alegerile norvegiene nu sunt doar despre partide, ci despre viziunea pe termen lung asupra echității și prosperității unei țări.