Nota de plată a încălzirii globale. Cât de afectată a fost economia europeană de incendiile de vegetație

Mii de victime și sute de mii de persoane evacuate

Temperaturile extreme din ultimele două luni au generat o adevărată dramă umană pe continent. Peste 14.000 de oameni și-au pierdut viața numai în timpul valului record de căldură de la sfârșitul lunii iunie, notează Politico.  

Aproape o jumătate de milion de persoane au fost nevoite să fugă din calea incendiilor de vegetație, incendii ce au mistuit 465.000 de hectare pe teritoriul Uniunii Europene. 

Astfel, intenția Bruxelles-ului de a-și schimba politicile de mediu în favoarea creșterii competitivității se ciocnește cu efectele devastatoare ale încălzirii globale. De asemenea, experții susțin că schimbările climatice vor genera în viitor pierderi mult mai mari mediului de afaceri.

„Încă persistă o mentalitate complet greșită, potrivit căreia ar exista un compromis între economie și politicile climatice. Or, știm de multă vreme că efectele schimbărilor climatice necontrolate ne vor costa mult mai mult decât orice măsură de intervenție”, a declarat Bob Ward, director de politici în cadrul Institutului Grantham pentru Cercetare privind Schimbările Climatice de la London School of Economics. 

Anders Levermann, cercetător în domeniul climei la Institutul din Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, a precizat: „Din perspectivă economică, ar fi extrem de important să reducem daunele viitoare. Strategia numărul unu de prevenire este reducerea emisiilor”. 

Scăderea productivității și efectele sale

Temperaturile ridicate afectează direct capacitatea de producție a forței de muncă, scăzând randamentul cu 2-3% pentru fiecare grad peste pragul optim și crescând semnificativ facturile la energie prin utilizarea aerului condiționat. 

Grupul de asigurări Allianz estimează că aceste efecte vor genera pierderi cumulate de până la 7% din PIB între 2026 și 2030 pentru marile economii (240 miliarde dolari pentru Franța, 147 miliarde pentru Italia, 131 miliarde pentru Germania și 120 miliarde pentru Spania). 

Pierderi masive în agricultură și scăderea debitelor

Pe lângă posibilele pierderi viitoare, datele arată și anvergura efectelor negative pe care canicula extremă le are asupra economiei. 

Asociația europeană Coceral arată că valul de căldură din iunie a distrus 9 milioane de tone de cereale, ducând la pierderi de 2 miliarde de euro pentru fermieri. 

De asemenea, importante râuri și fluvii au înregistrat scăderi dramatice ale debitelor. Fluviul Rin din Germania a coborât la cel mai scăzut nivel din 1880, obligând transportatorii să își reducă încărcătura cu până la 80%.

Aceasta reducere perturbă aprovizionarea industriei, cum ar fi gigantul Thyssenkrupp, care și-a redus din producție din cauza reducerii materialelor. 

Riscurile energetice

Problemele provocate de secetă sunt vizibile și pe Dunăre. Nivelul foarte scăzut al fluviului afectează producția de energie în mai multe țări europene. 

În Ungaria, centrala nucleară de la Paks, care asigură aproximativ 40% din necesarul de electricitate al țării, a ajuns să producă doar o fracțiune din capacitatea obișnuită, pe fondul dificultăților de răcire a reactoarelor.  

În România, în ciuda eforturilor autorităților de a menține nivelul Dunării, ambele reactoare ale Centralei de la Cernavodă au fost oprite, pierzându-se astfel 20% din producția națională de energie. 

De asemenea, uzinele Dacia și Ford au oprit temporar producția pentru a economisi curent. Probleme similare afectează producția de energie și rafinăriile din Serbia, precum și reactoarele nucleare din Franța.  

Reconstrucție costisitoare și pierderi viitoare

Conform statisticilor, până la sfârșitul lunii iulie, aproximativ 465.000 de hectare au ars în Uniunea Europeană, iar costurile de refacere a pădurilor se pot ridica la 10.000 de euro pentru fiecare hectar distrus. 

În regiunile afectate, pierderile nu se limitează la costurile de reconstrucție. 

În Gironde, în apropiere de Bordeaux, mii de afaceri au fost nevoite să își suspende activitatea, iar turiștii au părăsit zona, afectând suplimentar economia locală.

În urma dezastrelor, economiștii avertizează că inacțiunea climatică aduce pierderi cumulative uriașe pe termen lung, iar reducerea emisiilor rămâne cea mai sigură măsură de prevenție economică.