Obama nu a luat încă o decizie cu privire la Siria, dar evocă o lovitură de avertisment. Congresul cere planuri detaliate

Preşedintele Barack Obama a anunţat miercuri că nu a luat încă o decizie privind reacţia americană faţă de folosirea de arme chimice în Siria, dar a evocat o "lovitură de avertisment" menită să descurajeze Damascul.

1830 afişări
Imaginea articolului Obama nu a luat încă o decizie cu privire la Siria, dar evocă o lovitură de avertisment. Congresul cere planuri detaliate

Obama nu a luat încă o decizie cu privire la Siria, dar evocă o "lovitură de avertisment" (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Barack Obama încearcă să evite erorile lui George W. Bush

Barack Obama se pregăteşte să intervină în Siria, împotriva lui Bashar al-Assad, fără autorizaţia ONU, la zece ani după decizia lui George W. Bush de a invada Irakul fără mandatul Consiliului de Securitate, afirmând că situaţia este diferită, relatează AFP.

În absenţa acordului în Congres, o operaţiune în Siria ar trebui desfăşurată de o "coaliţie de voluntari", ca cea care l-a îndepărtat de la putere pe Saddam Hussein. Rusia, principalul aliat al Damascului, nu a pierdut ocazia de a sublinia similitudinea şi de a aminti că invadarea Irakului în 2003 se baza pe informaţii false privind prezenţa în Irak a unor arme de distrugere în masă, în momentul în care americanii şi europenii afirmă din ce în ce mai deschis că armata siriană a condus un atac masiv cu armă chimică împotriva unei periferii a Damascului, săptămâna trecută.

Secretarul de Stat John Kerry, care a criticat "graba" lui George W. Bush de a pleca la război în Irak, a calificat drept o "indecenţă morală" presupusa folosire a gazelor toxice împotriva populaţiei.

"De această dată este cu totul diferit", a afirmat Richard Gowan, de la Universitatea din New York. "Doar un susţinător încrâncenat al teoriei complotului poate pretinde că Obama vrea să ajungă acolo, în timp ce administraţia Bush intenţiona clar să invadeze Irakul în 2003".

În perioada respectivă, Germania şi Franţa s-au opus operaţiunii, în timp ce Londra l-a susţinut pe George Bush. De această dată, principalele puteri europene sunt de acord, preşedintele francez François Hollande invocând "responsabilitatea de a proteja civilii".

Dar lansarea câtorva rachete de croazieră va fi mai uşoară decât găsirea unui acord în Consiliul de Securitate pentru a se pune capăt unui conflict care a provocat peste 100.000 de morţi din martie 2011. Rusia şi China şi-au exprimat deja dreptul de veto în cazul a trei rezoluţii precedente, propuse de occidentali pentru a exercita presiuni asupra preşedintelui sirian Bashar al-Assad.

"Moscova şi Beijingul vor condamna fără îndoială orice acţiune militară dar Washingtonul este convins că acţiunea împotriva Damascului este justificată din punct de vedere moral, iar reţinerea de care a dat dovadă Obama până în prezent ar trebui să îl ajute să îşi susţină cauza", explică Richard Gowan.

"Consiliul de Securitate nu poate fi singurul garant a ceea ce este legal şi a ceea ce este legitim", apreciază Richard Haas, preşedintele Council on Foreign Relations şi fost diplomat american. "Aceasta ar însemna să se permită unei ţări ca Rusia să aibă control asupra legilor internaţionale şi, în sens mai larg, asupra relaţiilor internaţionale". În opinia lui Haas, Statele Unite nu pot permite acest lucru.

Washingtonul "caută un echilibru" între o acţiune militară destul de puternică "pentru a impune ideea că există într-adevăr linii roşii care nu trebuie depăşite" şi una nu foarte puternică sau de durată, "pentru a nu face din Statele Unite unul dintre protagoniştii acestui război civil", a explicat el.

Aşa cum Statele Unite şi aliaţii lor s-au sprijinit pe NATO, evitând ONU, pentru a bombarda Serbia în 1999, ei ar putea din nou "să dea dovadă de un oarecare multilateralism" sprijinindu-se pe NATO sau pe ţările arabe ostile lui Bashar al-Assad, potrivit lui Richard Haas.

Zeci de ţări ar putea astfel să formeze o "coaliţie de voluntari", anticipează el.

Unele state rămân totuşi prudente. În opinia lui Carl Bildt, ministrul suedez de Externe, trebuie să se încerce să se treacă prin Consiliul de Securitate şi este important ca anchetatorii ONU aflaţi în prezent în Siria să îşi poată prezenta rezultatele.

"Mi-ar plăcea o dovadă oficială, sub o formă sau alta, că au fost folosite arme chimice înainte de lansarea unei operaţiuni", a explicat ambasadorul la ONU al unei ţări aliate Statelor Unite.

Obama "îşi va da seama că susţinerea internaţională pentru o operaţiune militară americană se erodează rapid dacă aceasta trece de la o acţiune punitivă limitată, legată de armele chimice, la o tentativă de înlăturare a regimului", avertizează Richard Gowan.

UPDATE: Congresul american îi cere lui Barack Obama să îşi detalieze planurile privind Siria

Preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, John Boehner, i-a cerut miercuri preşedintelui Barak Obama să dezvăluie public proiectele sale de atacuri militare împotriva Siriei, relatează AFP.

"Este esenţial să furnizaţi o explicaţie clară şi fără ambiguităţi despre modul în care o acţiune militară, care este un mijloc şi nu o politică, va permite atingerea obiectivelor americane şi cum se articulează aceasta cu politica dumneavoastră globală", afirmă într-o scrisoare deschisă John Boehner, omul cel mai puternic din Congres.

"Cer respectuos să vă apăraţi personal, în calitate de comandant-şef, planul în faţa americanilor şi a Congresului", adaugă el, enumerând 14 întrebări.

"Ce rezultat speră să obţină administraţia?", a întrebat el. "Administraţia dumneavoastră va lansa atacuri dacă au fost utilizate arme chimice la scară mai mică?".

În momentul în care congresmenul dădea publicităţii scrisoarea sa, preşedintele american Barack Obama afirma la televiziunea publică PBS că încă nu a luat o decizie dar că o eventuală intervenţie în Siria ar viza să descurajeze regimul să folosească din nou arme chimice.

Boehner vrea, de asemenea, să ştie dacă preşedintele a luat în considerare posibilitatea ca "organizaţiile teroriste" să prevaleze în faţa regimului sau o eventuală implicare a "intereselor ruse sau iraniene".

Potrivit lui, contactele între Casa Albă şi oficialii din cadrul comisiilor competente din Congres, deşi apreciate, "nu au atins nivelul unei consultări substanţiale".

Un oficial de rang înalt din cadrul administraţiei a declarat miercuri seara că liderii Congresului şi preşedinţii comisiilor vor merge joi la Casa Albă, la o oră neprecizată, pentru a li se aduce la cunoştinţă elemente clasificate drept secrete, strânse de serviciile de informaţii americane despre atacul chimic din 21 august.

De săptămâna trecută, clasa politică americană şi-a sporit discreţia, în favoarea vacanţei de vară a Congresului: reluarea activităţii este prevăzută pentru 9 septembrie.

Unii, precum republicanul John McCain, şi-au multiplicat luările de cuvânt pentru a-l determina pe preşedinte să bombardeze Siria.

Dar majoritatea reacţiilor oscilează între o susţinere prudentă şi o critică a procesului de decizie.

Un număr de 116 aleşi ai Camerei Reprezentanţilor (din totalul de 435), dintre care 18 democraţi, au semnat o scrisoare comună către Barack Obama, miercuri, pentru a cere convocarea Congresului astfel ca acesta să autorizeze formal atacurile împotriva Siriei.

Legea americană cere în teorie autorizaţia votată de Congres pentru orice mobilizare de durată a forţelor în străinătate, dar preşedinţii americani au apreciat mereu că în calitate de comandanţi supremi dispun de puterea constituţională de a declanşa operaţiuni militare fără acord parlamentar.

Atacurile aeriene din Libia, din martie 2011, au fost decise de Barack Obama fără votul Congresului.

"Nu am luat încă o decizie" asupra unei acţiuni în Siria, a declarat Obama într-o intervenţie pe postul public de televiziune PBS, prima sa declaraţie publică de vineri în legătură cu acest dosar.

În weekend, când au apărut detalii ale atacului care s-ar fi soldat cu câteva sute de morţi pe 21 august lângă Damasc, Statele Unite şi-au înăsprit considerabil tonul faţă de Siria, anunţând o operaţiune armată, tiruri de rachetă de croazieră împotriva unor echipamente sau simboluri ale puterii lui Bashar al-Assad părând probabile pe termen scurt.

Preşedintele Obama a respins, totuşi, ideea unei intervenţii americane menite să susţină rebeliunea, în contextul în care puterea siriană este vizată de o revoltă populară declanşată de la începutul lui 2011. Revolta s-a militarizat şi a degenerat într-un război civil care s-a soldat cu peste 100.000 de morţi, potrivit ONU.

Un "angajament direct militar" al Statelor Unite în războiul civil "nu va fi benefic pentru situaţia de pe teren", a apreciat Obama.

Ideea subiacentă reacţiei Statelor Unite ar fi, a explicat el, ca Guvernul sirian "să primească un mesaj suficient de puternic cu privire la faptul că ar face mai bine să nu reînceapă".

Obama a declarat că Statele Unite "au conchis că Guvernul sirian a comis (atacul) şi, deci, este necesar să existe consecinţe internaţionale".

"Nu doresc un conflict fără sfârşit în Siria, dar (...) atunci când ţări încalcă regulile internaţionale privind armamentul, ca armamentul chimic, care ne pot ameninţa, este necesar să dea socoteală", a insistat el.

Pedepsirea Guvernului al-Assad "nu va rezolva toate problemele Siriei. Evident, acest lucru nu va pune capăt morţii unor civili nevinovaţi în Siria", a recunoscut el.

"Sperăm că, într-un final, în Siria va avea loc o tranziţie şi suntem pregătiţi să cooperăm cu toată lumea, cu ruşii şi cu alţii, pentru a încerca să reunim părţile cu scopul să găsească o soluţie la conflict", a dat asigurări Obama, în contextul în care relaţia cu Rusia, un aliat loial al Siriei, s-a degradat puternic, aşa cuma recunoscut chiar el, după revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, în mai 2012.

Însă "vrem ca regimul al-Assad să înţeleagă că recurgând la arme chimice la scară largă împotriva poporului său, împotriva unor femei, bebeluşi, copii, nu încalcă doar regulile internaţionale şi decenţa, ci creează o situaţie în care interesele naţionale americane sunt afectate, iar acest lucru trebuie să înceteze", a subliniat şeful statului american.

Susţinerea Guvernului de la Damasc de către Moscova pare să blocheze Washingtonului posibilitatea de a vedea Consiliul de Securitate al ONU aprobând o intervenţie în Siria, ceea ce pare să anunţe o acţiune unilaterală a Statelor Unite.

Obama, care s-a opus în urmă cu zece ani invadării Irakului de către administraţia predecesorului său republican George W. Bush, fără să recurgă la ONU, a respins în avans o comparaţie istorică.

El a evocat o "abordare limitată, pe măsură", pentru ca americanii să nu se trezească "antrenaţi într-un conflict lung, nu unei repetări a Irakului, lucru care îngrijorează multă lume".

"Dacă vom da o lovitură de avertisment care să spună «stop», vom putea avea un impact pozitiv asupra securităţii noastre naţionale pe termen lung", a argumentat Barack Obama.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici