Omul înlăturat de Orbán, propus de Péter Magyar președinte al Ungariei. Cine este András Baka

Grupul parlamentar al Tisza l-a ales pe András Baka prin vot secret, dintre trei candidați ajunși pe lista finală. Parlamentul de la Budapesta urmează să aleagă noul șef al statului marți, 11 august, potrivit anunțului partidului și programului oficial al Legislativului.

Baka are practic asigurate voturile necesare. Tisza, partidul premierului Péter Magyar, controlează 141 dintre cele 199 de mandate din Parlamentul Ungariei, adică o majoritate de peste două treimi. Fidesz are 44 de deputați, KDNP opt, iar Mi Hazánk șase, potrivit datelor oficiale ale Parlamentului ungar.

În cazul unui vot reușit, Baka ar urma să intre efectiv în funcție în a opta zi de la anunțarea rezultatului, adică pe 19 august, cu numai o zi înainte de sărbătoarea națională a Ungariei. Regulile privind intrarea în funcție sunt menționate și în ordinea de zi oficială a Parlamentului.

Cine este András Baka

Nominalizarea are o semnificație aparte pentru confruntarea actualului guvern cu moștenirea politică și instituțională a lui Viktor Orbán.

András Baka a fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului între 1991 și 2008, iar în iunie 2009 Parlamentul Ungariei l-a ales președinte al Curții Supreme pentru un mandat de șase ani, care în mod normal trebuia să se încheie în iunie 2015.

Baka a criticat însă o serie de modificări privind sistemul judiciar promovate după revenirea lui Viktor Orbán la putere în 2010, printre care schimbarea vârstei de pensionare a judecătorilor și reorganizarea administrației instanțelor.

Mandatul său a fost încheiat anticipat la sfârșitul anului 2011, odată cu restructurarea instanței supreme și înființarea Kúria în noua arhitectură constituțională creată de majoritatea Fidesz.

Baka a dus cazul la CEDO/

În 2016, Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a constatat că Ungaria i-a încălcat atât dreptul de acces la o instanță, prevăzut de articolul 6, cât și libertatea de exprimare, prevăzută de articolul 10 al Convenției. Curtea a subliniat inclusiv efectul de descurajare pe care îndepărtarea lui Baka îl putea avea asupra altor judecători care ar fi dorit să participe la dezbaterea publică privind independența justiției.

CEDO a obligat Ungaria să îi plătească lui Baka 70.000 de euro pentru prejudiciile materiale și morale și încă 30.000 de euro pentru cheltuielile de judecată.

Tisza îl prezintă acum tocmai ca pe un simbol al independenței instituționale. Partidul susține că experiența sa juridică și pozițiile sale privind separația puterilor îl recomandă într-un moment în care Ungaria se pregătește pentru o nouă etapă de reformă constituțională.

Péter Magyar continuă dezmembrarea sistemului construit de Orbán

Nominalizarea lui Baka face parte dintr-un proces mult mai amplu declanșat după schimbarea istorică de putere din primăvară.

Tisza a câștigat alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, punând capăt celor 16 ani consecutivi în care Viktor Orbán a condus Ungaria. După numărarea tuturor voturilor, formațiunea lui Péter Magyar a obținut 141 de mandate, adică o supermajoritate care îi permite inclusiv modificarea Constituției.

Magyar a anunțat că vrea să elimine ceea ce consideră „bastioanele de putere” rămase din perioada Orbán, să adopte măsuri anticorupție și să pregătească o nouă Constituție.

Una dintre cele mai controversate măsuri a fost chiar schimbarea președintelui țării.

Președintele ales în vremea lui Orbán, înlăturat prin modificarea Constituției

Tamás Sulyok fusese ales președinte în 2024 de Parlamentul dominat atunci de Fidesz. După venirea la putere, Péter Magyar i-a cerut în repetate rânduri să plece, acuzându-l că nu a reprezentat unitatea națională și că a servit interesele fostului guvern.

Cum Sulyok a refuzat să demisioneze, majoritatea Tisza a modificat Constituția

Pe 18 iulie, Sulyok a promulgat chiar amendamentul constituțional care îi punea capăt propriului mandat, afirmând că nu avea posibilitatea juridică de a-l bloca. În același timp, fostul președinte a avertizat că modalitatea de îndepărtare a titularilor unor funcții publice creează un precedent periculos pentru statul de drept și separația puterilor.

Până la instalarea noului președinte, atribuțiile funcției sunt exercitate de președinta Parlamentului, Ágnes Forsthoffer.

Reforma constituțională nu s-a limitat la Sulyok. Majoritatea Tisza a introdus și o limită de 12 ani pentru mandatele parlamentarilor și o vârstă maximă de 70 de ani pentru judecătorii Curții Constituționale, măsură care afectează inclusiv conducerea instituției provenită din perioada Orbán.

O revenire cu o puternică încărcătură politică

Astfel, dacă Parlamentul îl va alege marți, situația va avea o simbolistică greu de ignorat: un judecător al cărui mandat la conducerea Curții Supreme a fost încheiat anticipat în timpul transformărilor constituționale realizate de Viktor Orbán ar urma să devină șeful statului tocmai în momentul în care noua putere încearcă să demonteze acea arhitectură instituțională.

Există însă și o controversă privind metodele folosite de noua majoritate. Fidesz contestă legitimitatea înlăturării lui Sulyok și a anunțat că nu va participa la alegerea succesorului său, în timp ce Sulyok însuși a avertizat că înlăturarea unor oficiali prin modificări constituționale poate afecta statul de drept.

Péter Magyar susține, în schimb, că victoria zdrobitoare obținută de Tisza îi oferă mandatul democratic pentru reformarea instituțiilor și pentru eliminarea structurilor de putere construite în cei 16 ani de guvernare Orbán.

Alegerea președintelui este programată pentru marți, 11 august, începând cu ora 09:40, potrivit programului oficial al Parlamentului ungar.