ONU cere statelor să ia în calcul despăgubiri pentru comerțul transatlantic cu sclavi

Orientările au fost publicate luni de Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale și se bazează pe obligațiile asumate de state prin Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, adoptată în 1965.

Potrivit documentului, aceste obligații nu trebuie analizate prin prisma legislației internaționale existente în perioada în care s-a desfășurat comerțul cu sclavi. Comitetul consideră că statele trebuie să răspundă în prezent pentru efectele inegalităților structurale care continuă să se manifeste.

ONU schimbă perspectiva asupra despăgubirilor pentru sclavie

Comitetul descrie această abordare drept o „schimbare de paradigmă”, întrucât mută dezbaterea de la problema responsabilității juridice pentru faptele istorice către obligațiile pe care statele le au în prezent.

Documentul ONU ar putea fi invocat inclusiv în instanțe de persoanele care solicită măsuri reparatorii pentru consecințele comerțului cu sclavi și ale sclaviei.

„Statele părți trebuie să pună în aplicare măsuri reparatorii cuprinzătoare pentru persoanele de origine africană, care să acopere toate aspectele remediilor”, se arată în orientările Comitetului.

Comerțul transatlantic cu sclavi a reprezentat una dintre cele mai ample forme de strămutare forțată din istorie. Potrivit ONU, cel puțin 12,5 milioane de africani au fost capturați și vânduți între secolele al XV-lea și al XIX-lea, milioane dintre aceștia fiind transportați către Americi.

Despăgubirile financiare pentru urmașii sclavilor nu sunt suficiente, spune ONU

Comitetul ONU susține că despăgubirile financiare pentru urmașii sclavilor nu sunt suficiente pentru a răspunde efectelor pe termen lung ale sclaviei și discriminării rasiale.

Printre măsurile recomandate se numără deschiderea arhivelor istorice, revizuirea monumentelor și memorialelor publice, precum și înființarea unor comisii independente pentru stabilirea adevărului.

Apelurile pentru despăgubiri au crescut în ultimii ani, de la solicitări pentru scuze oficiale și recunoașterea responsabilității istorice până la cereri de compensații financiare.

Unele guverne și instituții au respins însă astfel de solicitări, argumentând că statele actuale nu pot fi considerate responsabile pentru fapte care au avut loc într-o perioadă în care comerțul cu sclavi nu era interzis de dreptul internațional.

Argumentul se bazează, în parte, pe principiul juridic al intertemporalității, potrivit căruia legalitatea unui act trebuie evaluată în funcție de normele juridice aflate în vigoare la momentul producerii sale.

ONU solicită măsuri concrete împotriva discriminării rasiale

Noul document susține însă că, indiferent de statutul juridic al actelor istorice, statele au în prezent obligația de a combate inegalitățile structurale care decurg din acestea.

„Indiferent de încadrarea juridică a actelor istorice inițiale, statele părți rămân angajate de obligațiile lor actuale în temeiul Convenției de a aborda inegalitățile structurale”, precizează Comitetul.

Pela Boker-Wilson, expertă în cadrul Comitetului și originară din Liberia, a declarat pentru Reuters că statele trebuie să treacă dincolo de exprimarea unor regrete generale și să adopte măsuri concrete.

„Facem apel la statele părți să întreprindă acțiuni concrete și semnificative”, a afirmat aceasta, subliniind necesitatea reafirmării demnității persoanelor ale căror suferințe au fost „negate”, „minimalizate” sau „uitate”.