Opt țări vor să împiedice blocarea politicii externe a UE de către un singur stat. Exemplul invocat: Ungaria
Cele opt țări, printre care Germania și Franța, susțin că Uniunea Europeană trebuie să poată reacționa mai rapid la crizele internaționale. Inițiativa este cuprinsă într-o propunere comună, distribuită înaintea reuniunilor informale ale miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE și consultată de Bloomberg.
Exemplul Ungariei: cum poate un singur stat să blocheze o decizie a tuturor
În prezent, numeroase decizii importante de politică externă ale UE necesită acordul tuturor celor 27 de state membre. Asta înseamnă că opoziția unei singure țări poate împiedica adoptarea unei poziții comune.
Exemplul invocat este Ungaria, care și-a folosit în ultimii ani dreptul de veto pentru a bloca sau întârzia sancțiuni împotriva Rusiei și decizii europene privind sprijinul acordat Ucrainei.
Cele opt state nu propun însă eliminarea completă a consensului. Documentul susține păstrarea acestuia atunci când poate fi obținut, dar și găsirea unor soluții pentru situațiile în care un singur guvern se opune unei decizii susținute de celelalte țări.
„Abținerea constructivă”, o soluție
Una dintre soluțiile avute în vedere este folosirea mai frecventă a așa-numitei „abțineri constructive”.
Mecanismul există deja în regulile UE și îi permite unui stat să nu susțină o anumită decizie de politică externă fără să împiedice adoptarea acesteia de către celelalte țări. Statul respectiv își exprimă astfel dezacordul, dar nu recurge la veto pentru a opri întreaga Uniune.
O asemenea soluție ar permite Uniunii Europene să ia anumite decizii mai repede, fără ca toate cele 27 de guverne să fie obligate să susțină aceeași poziție.
Reforma, fără modificarea tratatelor UE
Autorii inițiativei încearcă să găsească soluții care să poată fi aplicate în cadrul actualelor tratate europene. Modificarea acestora ar fi mult mai dificilă, deoarece ar necesita ea însăși acordul unanim al statelor membre.
Cele opt state susțin că situația internațională s-a schimbat fundamental și că UE trebuie să-și poată folosi mai rapid influența politică, economică și diplomatică în fața crizelor externe.
Separat, Germania propune și integrarea serviciului diplomatic al Uniunii Europene în Comisia Europeană, o schimbare care ar putea duce la o politică externă mai centralizată la nivelul blocului comunitar.
Dacă propunerile vor fi adoptate, UE va trebui să găsească un echilibru între luarea rapidă a deciziilor și dreptul fiecărui stat membru de a-și apăra propria poziție în politica externă.