Paradoxul reînarmării Europei. Neîncrederea în SUA nu se traduce în investiții militare

În schimb, statele europene care privesc Washingtonul tot mai mult ca pe un rival sau chiar adversar rămân reticente față de costurile unei apărări autonome, arată o analiză publicată de Foreign Policy.

Potrivit unui sondaj realizat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), doar 16% dintre europeni mai consideră Statele Unite un aliat, în scădere cu 22 de puncte procentuale față de acum opt luni. Aproximativ 20% dintre respondenți văd SUA drept „rival” sau „adversar”, iar în Germania, Franța și Spania acest procent se apropie de 30%.

Paradoxul reînarmării Europei în Italia și Franța

Italia ilustrează cel mai clar paradoxul reînarmării Europei. Deși o mare parte a populației recunoaște că Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, nu mai sunt un partener de încredere, Roma rămâne una dintre cele mai reticente capitale europene în privința creșterii cheltuielilor militare. Italia a alocat doar 1,54% din PIB pentru apărare în 2024, sub pragul NATO de 2%, iar atingerea acestuia în 2025 a fost realizată mai ales prin ajustări contabile.

Franța, deși promotoare a „autonomiei strategice”, se confruntă cu incertitudini politice majore. Președintele Emmanuel Macron a crescut bugetul apărării la peste 2% din PIB și a promis noi investiții, însă popularitatea sa este la un minim istoric, iar viitorii candidați la președinție pun sub semnul întrebării continuitatea acestei politici.

Vest versus flancul estic al NATO

În contrast, Polonia și statele baltice investesc masiv în apărare, alocând între 4,7% și 5% din PIB, deși sunt cele mai pro-americane state din Europa. Pentru acestea, Rusia reprezintă o amenințare existențială, iar reînarmarea este văzută ca o consolidare a NATO, nu ca o alternativă la SUA.

Această diferență de percepție explică paradoxul reînarmării Europei. Scepticismul față de Washington nu generează automat dorința de autonomie militară. Dimpotrivă, în Europa de Vest și de Sud persistă mentalitatea externalizării securității către SUA.

Așteptarea plecării lui Trump

Germania încearcă să schimbe paradigma printr-un fond special de 1 trilion de euro pentru apărare, prezentând reînarmarea drept motor economic. Totuși, statele din sud se tem că aceste planuri vor favoriza industriile din nordul Europei.

Pentru moment, mulți lideri europeni par să prefere așteptarea ieșirii lui Donald Trump din scenă, în locul asumării unei apărări europene fără sprijin american. Până la rezolvarea acestui paradox, Europa rămâne vulnerabilă, prinsă între neîncredere politică și dependență strategică.