Poate Uniunea Europeană să dispară? Avertisment: UE nu a avut niciodată atât de mulți dușmani
Corriere della Sera scrie, într-un editorial, că Uniunea Europeană nu s-a mai confruntat niciodată cu atât de mulți adversari – de la Rusia la administrația Trump și la forțe politice interne care ar dori destrămarea blocului comunitar.
Editorialul pornește de la trei imagini simbolice. Prima arată asaltul asupra Ceuta, care ar fi implicat 60.000 de persoane. A doua înfățișează craterul lăsat lângă Lublin, în urma unei posibile rachete rusești. A treia amintește semnarea actului de destrămare a URSS, din 1991.
Publicația leagă cele trei evenimente de un tipar comun: slăbirea proiectului european. Criza migranților, presupusa rachetă rusească și presiunile Casei Albe ar acționa, potrivit textului, în aceeași direcție.
UE rămâne o superputere economică, potrivit editorialului
Retorica administrației Trump despre declinul Europei nu ar fi susținută de cifre, notează publicația. UE rămâne, alături de SUA și China, a doua economie mondială ca PIB. Din 2022, creșterea economică pe cap de locuitor ar fi fost mai mare în UE decât în SUA, potrivit editorialului.
Diferența de ritm de creștere absolută este explicată prin dinamica demografică americană, alimentată de imigrație. Editorialul consideră paradoxal faptul că Trump critică Spania pentru gestionarea unui fenomen similar. Acesta ar susține, potrivit textului, chiar creșterea economică din SUA.
Corriere della Sera vede în criza din Ceuta un posibil act de război hibrid
Potrivit editorialului, serviciul de politică externă al Comisiei Europene ar fi transmis guvernelor un mesaj clar. Afluxul de migranți spre Ceuta ar fi fost, potrivit acestuia, un atac țintit. Textul susține că evenimentul ar fi fost amplificat de conturi asociate propagandei ruse pe rețelele sociale.
Editorialul nu exclude nici implicarea unor cercuri de dreapta din SUA. Este menționat, ca exemplu, un videoclip generat cu inteligență artificială, distribuit de Elon Musk, despre presupusul asalt asupra Ceuta.
Totuși, textul pune situația și în context. Potrivit datelor Frontex citate în editorial, sosirile ilegale în UE s-ar fi redus la jumătate între 2023 și 2025.
Simptome de fragmentare, potrivit publicației
Editorialul consideră un simptom de fragmentare faptul că 22 de guverne europene critică Spania pentru gestionarea crizei. Este citată și absența unui leadership ferm din partea Ursulei von der Leyen. Ea ar fi ignorat, potrivit textului, recomandările lui Mario Draghi.
Corriere della Sera amintește și divizarea tot mai vizibilă privind Rusia. Potrivit editorialului, țările baltice, nordice și Polonia investesc masiv în apărare, în timp ce alte guverne rămân rezervate.
Este menționat și un document confidențial prezentat de Italia la Bruxelles. Prin el, Roma ar cere mai puțină supraveghere a statului de drept. Publicația notează că documentul ar fi pe placul lui Viktor Orbán.
În final, editorialul amintește alegerile prezidențiale din Franța, programate peste nouă luni, cu Marine Le Pen aflată în fruntea sondajelor. Textul se încheie cu întrebarea dacă europenii nu iau prea ușor realizările ultimilor 70 de ani.