Prim-ministrul a spus că a blocat 29 de tentative ale unor grupuri armate aliate Iranului de a ataca Israelul sau baze cu trupe americane din Irak, după izbucnirea războiului Israel-Iran. El a adăugat că „nu am vrut să oferim niciun pretext pentru ca Irakul să fie țintit”.
Liderul a explicat că a folosit atât intervenții ale forțelor de securitate, cât și presiuni politice pentru a opri aceste atacuri. De asemenea, a discutat cu liderii iranieni „pentru a-i îndemna la calm și la reluarea dialogului”, în încercarea de a reduce tensiunile din regiune.
Pe fondul acestor evoluții, al-Sudani a subliniat că dorește consolidarea legăturilor cu Washingtonul. El speră la un parteneriat economic solid cu SUA, inclusiv investiții în petrol, gaze și inteligență artificială, adăugând că acestea ar putea „contribui la securitatea regională și la consolidarea relației bilaterale”.
El rămâne aliat cu partide politice sprijinite de Iran, care i-au susținut ascensiunea la putere în 2022. Acest echilibru delicat între Washington și Teheran rămâne un test major pentru guvernarea sa.
Al-Sudani a apărat și un proiect legislativ controversat privind integrarea deplină a Forțelor de Mobilizare Populară (PMF) în structura de stat, proiect criticat dur de SUA. „Structurile de securitate trebuie să funcționeze în cadrul legii și să fie responsabilizate”, spune oficialul.
Premierul a mai adăugat că Irakul colaborează cu noua conducere din Siria, apărută după prăbușirea regimului Assad, pentru a combate amenințarea comună reprezentată de ISIS. „Nu vrem ca Siria să fie divizată și respingem orice prezență străină pe teritoriul său”, a declarat el.