Rusia încalcă tradiţia antică “Ekecheiria” dacă va ataca Ucraina pe durata Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing

  • Tradiţia armistiţiului care interzicea desfăşurarea războaielor pe durata Jocurilor Olimpice a fost reînviată prin Rezoluţia Naţiunilor Unite 48/11 din 25 octombrie 1993 şi prin Declaraţia Mileniului a Naţiunilor Unite.
  • În 1980, SUA şi alte 66 de state au boicotat Jocurile Olimpice de la Moscova pentru că Uniunea Sovietică a invadat Afganistanul din 1979.
  • Federaţia Rusă a încălcat armistiţiul olimpic de două ori - prima oară în 2008 când a atacat Georgia pe durata Jocurilor Olimpice de la Beijing, a doua oară când a anexat Crimeea pe durata Jocurilor Olimpice de la Soci în 2014.
23003 afișări
Imaginea articolului Rusia încalcă tradiţia antică “Ekecheiria” dacă va ataca Ucraina pe durata Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing

Sursa Foto-Wikipedia Commons

“Ekecheiria” - armistiţiul sacru

Din anul 776 î.Hr., oraşele-state greceşti participau la Jocurile Olimpice desfăşurate odată la patru ani în oraşul Olimpia, regiunea Elis. Atunci era impusă “Ekecheiria” - armistiţiul sacru, informează Comitetul Jocurilor Olimpice.  În mitologia greacă, Ekecheiria sau Ekekheiria era spiritul şi personificarea armistiţiului.

Conform tradiţiei, toate războaiele dintre oraşele-state greceşti trebuiau să înceteze pe durata competiţiilor olimpice pentru ca atleţii şi delegaţiile oraşelor-state să se deplaseze în siguranţă spre Olimpia, cât şi la întoarcere. Abia după ce atleţii şi delegaţiile se întorceau în cetăţile lor de baştină, conflictele erau reluate.

Chiar şi pe durata Războiului Peloponesiac, oraşele-state Atena şi Sparta încetau să se războiască şi ofereau jertfe zeilor pentru victorie.  Disputele legale şi condamnările la moarte erau interzise. În 420 î.e.n., spartanii au încălcat o singură dată armistiţiul sacru prin atacarea oraşului Lepreum şi au fost amendaţi, plus că au primit interdicţie să-şi trimită delegaţia şi competitorii la Olimpia. 

 

Jocurile Olimpice în epoca războaielor moderne 

Jocurile Olimpice au fost interzise din anul 393 d. Hr. în Imperiul Roman datorită oficializării creştinismului care nu tolera nicio tradiţie sau ceremonie considerată păgână. Acestea au fost reluate din anul 1896 la Atena, iar de atunci pot fi găzduite de toate naţiunile, devenind un eveniment sportiv internaţional. Din 1924 sunt desfăşurate şi Jocurile Olimpice de Iarnă cu competiţii sportive specifice anotimpului.  

Jocurile Olimpice de vară au fost anulate de trei ori pe durata celor două războaie mondiale (în 1916, în 1940, în 1944) şi amânate o singură dată (în 2020) din cauza pandemiei de coronavirus. Jocurile Olimpice de iarnă au fost anulate pe durata celui de-al doilea război mondial (în 1940 şi 1944). Competiţiile sportive nu s-au putut desfăşura din cauza că majoritatea statelor lumii erau implicate în război, multe dintre ele fiind supuse bombardamentelor. 

La Jocurile Olimpice de Vară de la Antwerp din 1920, Austria, Ungaria, Germania, Turcia şi Bulgaria au avut interdicţie să participe din cauza crimelor împotriva umanităţii comise pe durata Primului Război Mondial. Germaniei i s-a interzis şi în 1924 să participe la Jocurile Olimpice de Vară de la Paris din 1924. 

La Jocurile Olimpice de Vară de la Londra din 1948, Germania şi Japonia au primit interdicţie să participe din cauza comiterii crimelor împotriva umanităţii pe durata celui de-al Doilea Război Mondial. 

Dar în perioada Războiului Rece, Jocurile Olimpice de Vară şi de Iarnă s-au desfăşurat în regim normal, chiar şi pe durata războaielor Statelor Unite cu Coreea de Nord şi Vietnamul de Nord dintre anii 1950 şi 1970. 

Din 1964 până în 1988, Africa de Sud a primit interdicţie să participe la orice competiţie olimpică din cauza regimului represiv ce făcea segregare rasială. 

Jocurile Olimpice din 1972 au fost afectate de Masacrul de la Munchen, atacul terorist asupra delegaţiei sportive israeliene care a dus la moartea a 17 persoane. 

În 1980 însă, SUA şi alte 66 de state au boicotat Jocurile Olimpice de la Moscova, sportivii refuzând să participe pentru că Uniunea Sovietică a atacat Afganistanul din 1979. Marea Britanie, Franţa, Italia, Australia, Elveţia şi Belgia au boicotat parţial Jocurile Olimpice găzduite de URSS, participând cu steagul Comitetului Olimpic şi nu cu drapelele lor naţionale. 

În 1984 a fost rândul Uniunii Sovietice, împreună cu 14 state din blocul comunist, Iranul şi Libia, să boicoteze Jocurile Olimpice de la Los Angeles, ca reacţie la boicotul american din 1980. Doar România şi Iugoslavia au fost singurele state socialiste care şi-au trimis delegaţiile la Los Angeles. 

La Jocurile Olimpice de Vară de la Barcelona din 1992 şi la cele de iarnă de la Lillehammer din 1994, Iugoslaviei i s-a permis să participe ca stat integral în ciuda războaielor separatiste. 

Tradiţia armistiţiului a fost reînviată prin Rezoluţia Naţiunilor Unite 48/11 din 25 octombrie 1993.

În 2000, la Jocurile Olimpice de Vară de la Sydney, delegaţiile Coreeii de Sud şi Coreeii de Nord au defilat sub acelaşi steag la 50 ani după războiul coreean. Tot atunci, Afganistan a primit interdicţie să participe din cauza discriminării femeilor, fiind atunci controlat de regimul taliban. 

În 2004, pe durata Jocurilor Olimpice de la Atena,  ONU a cerut tuturor statelor din lume să sisteze războaiele timp de 16 zile.

Totuşi, la Jocurile Olimpice de Vară de la Londra din 2012, delegaţia Siriei a participat la competiţiile sportive cu toate că ţara se afla în plin război civil. 

 

Vladimir Putin a încălcat armistiţiul olimpic în 2008 şi în 2014 

Jocurile Olimpice de Vară de la Beijing s-au desfăşurat între zilele 8 şi 24 august. Rusia a atacat Georgia între zilele 1 şi 12 august, anexându-i teritoriile Oseţia de Sud şi Abhazia. Pe 8 august, Putin, prim-ministrul Rusiei de atunci, discuta cu preşedintele american George Bush jr. despre Georgia la stadionul naţional de la Beijing, chiar pe durata ceremoniei de deschidere a jocurilor olimpice.  

În aceea zi, Rusia a acuzat Georgia de „agresiune împotriva Osetiei de Sud” şi a lansat o invazie terestră, aeriană şj maritimă la scară largă  pe 8 august, pe care Rusia a numit-o o operaţiune de „ impunere a păcii”. Forţele aeriene ruse au lansat atacuri asupra infanteriei şi artileriei georgiene. Georgiei i-au fost luate teritoriile, iar războiul s-a încheiat cu un armistiţiu, avându-l pe preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, drept mediator. 

În 2014, chiar pe durata Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci (7-23 februarie), Rusia a încălcat din nou armistiţiul olimpic după ce a iniţiat procesul de anexare a Crimeii, teritoriu ce aparţinea Ucrainei. 

În zilele 22-23 februarie 2014, preşedintele rus Vladimir Putin a convocat o întâlnire cu şefii serviciilor de securitate pentru a discuta despre evacuarea din Ucraina a preşedintelui ucrainean destituit, Viktor Ianukovici. Putin a declarat atunci că „trebuie să începem să lucrăm ca Crimeea să fie returnată Rusiei. Pe 23 februarie, în ziua când se desfăşura ceremonia de încheiere a Jocurilor Olimpice,  în oraşul Sevastopol din Crimeea au fost orchestrate demonstraţii pro-ruse. La 4 zile după încheierea olimpiadelor de la Soci, pe 27 februarie, trupele ruse mascate, fără însemne, au sosit în Crimeea. 

Pentru acest act, Rusia a fost sancţionată economic de puterile vestice şi suspendată din grupul G8. 

În prezent, Rusia are peste 100.000 soldaţi mobilizaţi la graniţa cu Ucraina. Oficialii ucraineni şi NATO susţin că trupele ruse pot ataca Ucraina în orice moment, chiar şi pe durata Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, pentru a pătrunde în Donbass şi a proclama independenţa republicilor separatiste Doneţk şi Luhansk. SUA, Marea Britanie şi Franţa au declarat că vor riposta dur dacă Rusia va încălca integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. 

Jocurile Olimpice găzduite de Beijing sunt afectate de boicotul oficialilor americani care refuză să participe la ceremonie din cauza că China încalcă drepturile omului. China este principalul aliat al Rusiei.

Rusia a  fost sancţionată pentru dopaj de Comitetul Olimpic Internaţional în 2016 când unii atleţi ruşi care s-au dopat au avut interdicţie să participe la Jocurile Olimpice de Vară de la Rio din anul 2016. 

În 2019, din cauza scandalului de dopaj perpetuat, Rusia a primit interdicţie de a mai concura la orice eveniment sportiv global pe patru ani, dar atleţii ruşi au putut participa la Jocurile Olimpice de Vară de la Tokyo din 2021, dar cu drapelul Comitetului Olimpic şi nu cu cel naţional.Imnul naţional al Rusiei nu a fost intonat şi concurenţii n-au avut voie să poarte însemne naţionale pe echipamentele sportive, dar au purtat culorile drapelului Rusiei.  

 

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici