Summitul Consiliului European | Ucraina, Iranul și creșterea prețurilor la energie domină agenda liderilor europeni / Orban: Budapesta nu va susține nicio decizie „pro-ucraineană” / Ministru suedez: „Comportamentul Ungariei reprezintă un nou minim istoric”

Macron: UE trebuie să-și crească competitivitatea și să simplifice regulile

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat la sosirea la summitul Consiliului European că susține simplificarea regulilor UE și creșterea competitivității blocului comunitar.

El a spus că Franța își dorește „mai multă simplificare” și „aprofundarea pieței unice europene”, precum și investiții mai mari, „în special în inovare, cercetare și tehnologie”.

Macron a cerut și diversificarea „parteneriatelor noastre, ceea ce este esențial în contextul geopolitic actual”.

De asemenea, a subliniat necesitatea unor măsuri mai ferme împotriva interferențelor externe în alegeri, făcând referire la alegerile din Slovenia din acest weekend și insistând că „europenii trebuie să se mobilizeze pentru a-și proteja democrațiile”.

În privința Ucrainei și a Ungariei, el a declarat că decizia luată în decembrie „trebuie pusă în aplicare” și și-a exprimat speranța că vor exista progrese astăzi.

Referitor la criza din Orientul Mijlociu, Macron a cerut din nou dezescaladare și protejarea infrastructurii energetice.

Merz avertizează că Europa trebuie să reacționeze la scumpirea energiei

Prețurile la energie cresc puternic în Europa, iar economiile europene au nevoie de măsuri concrete pentru a face față situației, a declarat cancelarul german Friedrich Merz.

Merz a subliniat că economia Europei are nevoie de un „pas mare înainte” dacă vrea să facă față creșterii accelerate a prețurilor la energie și să-și mențină competitivitatea industrială.

Prețul gazelor în Europa a crescut cu aproape 30%, ajungând la 70,7 euro/MWh, potrivit Financial Times.

Și petrolul Brent s-a scumpit cu peste 5%, până la 113 dolari pe baril, în primele tranzacții de la Londra.

UPDATE Viktor Orbán, premierul Ungariei, a declarat că Budapesta nu va susține nicio decizie „pro-ucraineană” până când nu se va relua transportul de petrol prin conductele „Drujba”.

„Până atunci, Ungaria nu va susține nicio decizie favorabilă Ucrainei”, a afirmat el, calificând asigurările drept „basme” și insistând: „Petrolul trebuie să ajungă în Ungaria – abia atunci vom intra într-un nou capitol.”

Summit tensionat

Summitul este marcat însă mai ales de noua confruntare dintre Viktor Orbán și restul liderilor europeni. Premierul ungar ar putea participa pentru ultima oară la o reuniune a Consiliului European, în condițiile în care se află într-o cursă electorală dificilă înaintea alegerilor din 12 aprilie, unde este creditat cu un deficit de nouă puncte în fața rivalului său, Péter Magyar.

În centrul discuțiilor se află deblocarea finanțării considerate esențiale pentru menținerea pe linia de plutire a economiei ucrainene. Deși liderii UE, inclusiv premierul ungar Viktor Orbán, conveniseră asupra acestui pachet în decembrie, Budapesta și-a retras ulterior sprijinul, invocând disputa legată de conducta petrolieră Druzhba.

Diplomați europeni citați în pregătirea summitului avertizează că opoziția lui Orban față de împrumutul pentru Ucraina a depășit o limită politică importantă și ar putea declanșa o reacție dură din partea blocului comunitar după alegerile din Ungaria. Potrivit acestora, UE a evitat până acum o confruntare majoră cu Budapesta, inclusiv activarea procedurii din Articolul 7, care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al Ungariei, însă această reținere ar putea dispărea după scrutin.

„Comportamentul Ungariei reprezintă un nou minim istoric”, a declarat ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz. Întrebată dacă Stockholmul ar susține folosirea unor instrumente juridice împotriva Budapestei, inclusiv Articolul 7, oficiala a răspuns: „Absolut, suntem deschiși”.

UE se pregătește și de o eventuală realegere a lui Orban

Mai mulți diplomați europeni au avertizat că, în cazul unei realegeri a lui Orbán, va exista „o conversație serioasă” între mai multe state membre despre cum trebuie gestionată, pe viitor, relația cu Ungaria. Dacă însă Péter Magyar va câștiga alegerile, liderii europeni ar putea adopta o strategie de așteptare pentru a vedea dacă noul guvern va avea o abordare mai constructivă.

Nemulțumirea față de Budapesta a devenit vizibilă și la reuniunea miniștrilor de externe de la începutul săptămânii. Potrivit mai multor diplomați, ministrul german de externe Johann Wadephul a transmis că obstrucționismul Ungariei „nu mai poate fi tolerat”, iar alți miniștri ar fi avut intervenții și mai dure în discuțiile cu șeful diplomației ungare, Péter Szijjártó.

Disputa actuală s-a amplificat după ce Ucraina a anunțat în ianuarie avarierea conductei Druzhba într-un atac rusesc, iar Orbán a folosit oprirea livrărilor de petrol rusesc ca argument pentru a bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro, deși îl aprobase anterior. Tensiunile au fost alimentate și de refuzul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a permite, timp de săptămâni, inspectarea conductei de către experți europeni, precum și de declarațiile sale potrivit cărora Kievul nu este interesat să repare infrastructura.

Marți, UE a anunțat că Ucraina a acceptat oferta europeană de sprijin pentru repararea conductei Druzhba, ceea ce ar putea oferi o ieșire politică pentru Viktor Orbán și o posibilă cale de compromis la Bruxelles.

Într-o scrisoare trimisă lui Orbán pe 23 februarie, președintele Consiliului European, António Costa, a avertizat că retragerea sprijinului pentru împrumut încalcă principiul cooperării loiale în UE și ar putea avea consecințe juridice. Totuși, ideea acționării Budapestei în justiție a fost abandonată, întrucât Curtea de Justiție a UE ar avea nevoie de prea mult timp pentru a decide, iar Uniunea caută o soluție rapidă.

Războiul din Iran pe agendă

În paralel, efectele atacurilor americano-israeliene asupra Iranului și temerile privind o posibilă perturbare a traficului prin Strâmtoarea Hormuz au împins în sus prețurile petrolului, obligând liderii europeni să acorde prioritate securității energetice. Premierul belgian Bart De Wever, primul lider sosit la summit, a declarat că prețurile la energie reprezintă „o prioritate de vârf pentru ziua de astăzi”.

Atacurile asupra producției de gaze din Iran și Qatar au pus o presiune intensă asupra liderilor UE pentru a găsi soluții imediate la creșterea prețurilor la energie, au avertizat oficialii înainte de summitul de joi la Bruxelles.

Italia, care depinde în mod special de Qatar pentru aprovizionarea cu GNL, desfășoară o campanie pentru ca UE să găsească soluții care ar putea include asistență financiară, scăderea taxelor pe energie și modificări ale regulilor de stabilire a prețurilor din bloc, au declarat doi oficiali informați despre pregătirile pentru summit.

Acesta a subliniat că Belgia susține în continuare „presiunea maximă asupra Rusiei” și susține cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni, dar a insistat că nu este normal ca Europa „să finanțeze un război fără să fie reprezentată la masa negocierilor”. Referitor la conflictul cu Iranul, De Wever a spus clar că „nu există nicio dorință din partea Belgiei de a face parte din acest război”.