Comentariile ar fi fost făcute în timpul unei convorbiri telefonice pe 6 august, cu doar două zile înainte de termenul limită impus de Trump Rusiei pentru a accepta o încetare a focului sau să se confrunte cu sancţiuni mai dure din partea SUA.
În apel au fost Zelenski, premierul britanic Keir Starmer, preşedintele finlandez Alexander Stubb, cancelarul german Friedrich Merz, secretarul general al NATO Mark Rutte, vicepreşedintele american JD Vance şi secretarul de stat american Marco Rubio.
Preşedintele american a fost optimist în legătură cu şansa unei încetări a focului şi a spus că Putin ar fi dispus să poarte discuţii despre pace, care includ discutarea teritoriului pe care Rusia susţine că îl controlează.
Ce se înţelege prin „schimburi de teritorii” nu a fost specificat, deşi s-ar putea referi la Crimeea, anexată ilegal în 2014, şi la părţi din regiunile Donetsk, Luhansk, Zaporijie şi Herson. Rusia a declarat anexarea ultimelor patru regiuni în 2022, în urma unor referendumuri false.
Putin a cerut public ca Ucraina să renunţe la aderarea la NATO şi să-şi retragă trupele din toate cele patru regiuni ocupate ca precondiţii pentru pace. De asemenea, insistă ca mai multe oraşe mari aflate sub control ucrainean să fie predate Rusiei.
Moscova a reiterat aceste cereri în timpul discuţiilor de pace de la Istanbul din mai şi din nou în timpul celei de-a treia runde de discuţii din iulie, care s-a încheiat după mai puţin de o oră.
Zelenski a respins în mod constant orice precondiţii care implică cedarea formală a teritoriului de către Ucraina. Pe 19 mai, a exclus retragerea trupelor, spunând că Kievul nu va renunţa la pământ suveran. Pe 25 aprilie, el a declarat că Ucraina va discuta problemele teritoriale doar după o încetare completă şi necondiţionată a focului.