Ultima zi a Conferinței de Securitate de la München. Kallas: Nu suntem de acord pe toate subiectele, dar putem colabora cu SUA / Haddad: UE trebuie să se concentreze pe propriile priorități, nu pe laudele din SUA / Președintele Letoniei: UE nu este pregătită să ofere Ucrainei o dată de aderare

Stoltenberg: Aliații trebuie să apere valorile fundamentale, inclusiv în disputa privind Groenlanda

Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a comentat la Conferința de Securitate de la München asupra modului în care Europa și SUA gestionează diferențele dintre aliați, menționând cazul Groenlandei.

„Ca prieteni și aliați, trebuie să fim foarte clari atunci când anumite valori fundamentale sunt amenințate sau contestate. De exemplu, în cazul Groenlandei, multe state europene și Norvegia au afirmat foarte clar că nu este acceptabil să pretinzi teritoriul altui stat, iar acest lucru l-am comunicat celui mai puternic aliat al nostru. Cred că a fost decizia corectă”, a spus Stoltenberg.

El a subliniat că este important nu doar să exprimăm clar poziția, ci și să găsim modalități de rezolvare a problemelor.

„Vestea bună este că suntem acum într-o situație mai bună decât cu câteva săptămâni în urmă, pentru că există un proces în desfășurare între Groenlanda, Danemarca și SUA pentru a aborda problemele ridicate și, sperăm, vom găsi o soluție și vom continua să fim împreună în această mare familie transatlantică”, a adăugat fostul secretar NATO.

Plenković: Europa resimte încă efectele crizei migrației din 2015-2016

Prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, a declarat la Conferința de Securitate de la München că „cel mai important eveniment politic care a afectat Europa în ultimul deceniu a fost criza migrației fără precedent” din 2015-2016.

„Criza migrației a schimbat peisajul politic din întreaga Europă. A avut impact asupra fiecărui stat membru – în unele mai rapid, în altele cu efecte întârziate – și a consolidat partidele de la extremele spectrului politic, în timp ce partidele tradiționale au fost nevoite să reacționeze. Treptat, toată lumea a adoptat politici mai restrictive în privința migrației”, a explicat Plenković.

El a adăugat: „Cred că trăim și astăzi, zi de zi, consecințele acelui eveniment, inclusiv în țara în care ne aflăm astăzi”.

Hillary Clinton: Trump „a trădat Occidentul” prin poziția sa față de Ucraina

Fosta secretară de stat a SUA, Hillary Clinton, a criticat dur politica externă a președintelui american Donald Trump privind Ucraina, într-un panel despre valorile comune UE-SUA, la Conferința de Securitate de la München.

„Poziția administrației Trump față de Ucraina este rușinoasă. Efortul de a forța Ucraina într-un acord de capitulare cu Putin este de o lașitate fără precedent. Încercarea lui Putin și a lui Trump de a profita de suferința și moartea poporului ucrainean reprezintă o eroare istorică și o corupție la cel mai înalt nivel”, a declarat Clinton.

Fosta șefă a diplomației americane a adăugat că Ucraina luptă „pentru democrația noastră și valorile libertății și civilizației”, pierzând mii de oameni și având țara distrusă de „mania unui singur om de a-i controla”.

„Trump fie nu înțelege, fie nu îi pasă de această suferință”, a spus ea.

Clinton a continuat: „El a trădat Occidentul. A trădat valorile umane. A trădat Carta NATO, Carta Atlanticului și Declarația Universală a Drepturilor Omului. Trump se modelează pe un regim la fel de necontrolat ca cel al lui Putin, iar nimeni dintre noi nu ar alege să trăiască sub o astfel de conducere”.

Cooper: Aliații europeni și Marea Britanie au expus un „complot barbar” al Kremlinului

Ministrul britanic de Externe, Yvette Cooper, a declarat că Marea Britanie și alți cinci aliați europeni au obținut dovezi potrivit cărora opozantul rus Alexei Navalnîi a fost ucis cu un agent toxic dezvoltat dintr-o toxină de broască săgeată, administrat de statul rus în perioada detenției sale.

Cooper a afirmat, într-o intervenție la Sky News, că doar regimul rus avea „motivul, mijloacele și oportunitatea” de a administra otrava letală în timp ce Navalnîi se afla în închisoare în Rusia. „Au dorit să-l reducă la tăcere pentru că era un critic al regimului”, a spus ea.

„De aceea am expus acest complot barbar al Kremlinului și ne-am asigurat că o facem pe baza unor dovezi clare”, a adăugat ministrul britanic.

Cooper a mai spus că dezvăluirile au fost făcute și în spiritul mesajului transmis de Navalnîi înainte de moartea sa. „El a spus: „spuneți adevărul, răspândiți adevărul – aceasta este cea mai periculoasă armă dintre toate”. Regimul rus a încercat să-l oprească. Am făcut-o noi în locul lui”, a conchis ea.

Lagarde: Europa devine mai puternică în perioade de criză

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat, într-un panel dedicat competitivității și economiei UE, că Uniunea Europeană se consolidează în momentele de criză.

„Dacă îi citim pe Jean Monnet, pe Schuman, pe părinții fondatori, toți spun același lucru: Europa crește în vremuri de criză. Europa este mai puternică și devine mai bună atunci când acționează unit în perioade dificile”, a afirmat Lagarde.

Ea a spus că UE răspunde în prezent mai multor crize simultane, inclusiv schimbării de atitudine a președintelui american Donald Trump față de Europa, pe care a descris-o drept „un șut în spate”.

„Spun doar că acesta este contextul actual și că el îi apropie mai mult pe liderii și factorii de decizie europeni. Acest lucru trebuie să continue”, a adăugat președinta BCE.

Kallas: UE trebuie să definească obiectivele clare înainte de negocieri cu Rusia

La finalul unui panel de la Conferința de Securitate de la München, Kaja Kallas s-a arătat sceptică față de ideea numirii unui trimis UE pentru negocieri privind încetarea invaziei ruse în Ucraina.

„Ceea ce contează mai mult decât să ai un loc la masă este să știi ce să ceri atunci când stai acolo”, a spus Kallas, insistând că Uniunea Europeană trebuie să definească mai întâi cerințele esențiale.

„De aceea am propus statelor membre un mandat concret cu solicitările pe care trebuie să le adresăm Rusiei. Oricine va merge la acea masă, fie individual, fie bilateral, trebuie să ceară aceste lucruri rușilor. Avem un proverb estonian: dacă ceri mult, primești puțin; dacă ceri puțin, nu primești nimic; și dacă nu ceri nimic, plătești în plus”, a explicat ea.

Aceasta a marcat încheierea panelului.

Rinkēvičs: Nu putem specula asupra alegerilor din Ungaria în privința Ucrainei

Întrebat dacă alegerile viitoare din Ungaria ar putea facilita calea Ucrainei spre UE, președintele leton Edgars Rinkēvičs a avertizat că rezultatele sunt imprevizibile.

„Aș atrage atenția că atât Jocurile Olimpice, cât și alegerile pot produce rezultate foarte neașteptate. Să nu ne grăbim să presupunem ceva ce numai alegătorii din fiecare țară pot decide. Să așteptăm să se întâmple și să vedem cum se întâmplă”, a spus Rinkēvičs, referindu-se la opoziția continuă a premierului ungar Viktor Orbán față de aderarea Ucrainei.

El a adăugat că anul viitor vor avea loc alegeri și în Franța și Polonia, care ar putea modifica dinamica procesului în sens invers.

Președintele Letoniei: UE nu este pregătită să ofere Ucrainei o dată de aderare

Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a comentat la Conferința de Securitate de la München solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a primi o dată clară pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, ca parte a unui eventual acord de pace.

Rinkēvičs a afirmat că UE „înțelege că are nevoie de Ucraina în blocul comunitar”, dar că, discutând cu alți lideri europeni, are „impresia că, în acest moment, nu există disponibilitate pentru a stabili o dată concretă”.

El a precizat că Uniunea Europeană „vrea să vadă Ucraina aderând cât mai curând posibil”, însă procesul trebuie să țină cont și de alte două aspecte: situația Balcanilor de Vest și a Republicii Moldova.

„UE trebuie să se uite la Balcanii de Vest, unde și-a pierdut multă credibilitate pentru că nu a avansat perspectivele de aderare. Am promis atât de multe lucruri, de exemplu în cazul schimbării numelui Macedoniei de Nord, și am amânat atât de mult aderarea acestora”, a spus Rinkēvičs.

El a adăugat că, odată cu integrarea Ucrainei, nu poate fi ignorată Moldova.

„Da, e o țară mică, dar dacă Ucraina intră, nu putem lăsa Moldova pe dinafară. Este nevoie de discuții serioase despre cum să gestionăm acest proces”, a subliniat șeful de stat leton.

Rinkēvičs a remarcat că, „fie că ne place sau nu, aderarea Ucrainei la UE este strâns legată de acordul de pace”, dar și că nu este optimist în privința unui angajament real din partea Rusiei.

„Dacă Rusia nu acționează, atunci nu vom avea un acord”, a conchis el.

NATO: Este nevoie de producție mai mare de echipamente de apărare, în Europa și SUA

Adjunctul secretarului general al NATO, Radmila Šekerinska, a subliniat necesitatea majorării producției de echipamente militare, preluând mesajul ministrului francez Benjamin Haddad privind preferința pentru producția europeană.

Šekerinska a amintit că la ultimul summit NATO de la Haga s-a convenit nu doar creșterea cheltuielilor pentru apărare, ci și accelerarea producției proprii.

„Acest mesaj va fi reiterat și la summitul de la Ankara: trebuie să producem mai mult și peste tot. Avem nevoie de mai multă producție europeană, dar și de mai multă producție în SUA”, a spus ea.

Adjunctul secretarului general a precizat că, în prezent, stocurile existente nu sunt suficiente, în special pentru capabilități urgente în Ucraina, cum ar fi apărarea aeriană.

„Când am vizitat industria, singurul loc unde aceste capabilități erau disponibile era în stocurile SUA. Am fost recent în Norvegia la o companie care exportă tot către SUA, iar apoi multe state europene cumpără de acolo. Acestea sunt legăturile pe care le-au dezvoltat companiile de apărare. Dacă încercăm să le desfacem, vom fi mai slabi, nu mai puternici”, a explicat Šekerinska.

Ea a subliniat că pentru creșterea producției este nevoie de reglementări mai bune, proceduri mai rapide și standarde de interoperabilitate mai clare, obiective centrale pentru NATO.

Haddad: Achizițiile de echipamente de apărare din străinătate „nu au sens”

Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a reiterat importanța „preferinței europene” în achizițiile pentru apărare, afirmând că aceasta reprezintă doar „bun simț”.

El a explicat că, atunci când bugetele pentru apărare cresc – adesea prin reducerea altor cheltuieli – nu este logic să fie folosiți bani pentru a susține industrii din afara Europei, precum o fabrică din Kentucky, SUA. „Nu are sens”, a spus Haddad.

Ministrul francez a subliniat că este vorba și despre controlul asupra utilizării, exportului și know-how-ului tehnologic asociat armamentului.

„Când cumperi o armă din altă regiune, aceasta vine cu anumite condiții. Există clauze, adesea în litere mici, despre cum și când poate fi folosită. Toate acestea sunt esențiale”, a adăugat Haddad.

Haddad: UE trebuie să se concentreze pe propriile priorități, nu pe laudele din SUA

Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a oferit o interpretare diferită a discursului lui Marco Rubio, criticând faptul că patru europeni de pe un panel trebuiau să răspundă la discurs abia a doua zi.

„Nu ar trebui să fim nici ușurați, nici șocați de un discurs sau altul. Cea mai proastă lecție pe care am putea să o tragem este să ne agățăm de câteva cuvinte frumoase și să apăsăm butonul de amânare”, a afirmat Haddad.

El a subliniat că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe propriile obiective, inclusiv pe reînarmare și pe creșterea competitivității.

„Aceasta este, pe termen lung, cea mai bună cale de a remodela și, poate, de a salva relația transatlantică: să fie mai echilibrată, mai matură, cu două piloni egali, în loc să căutăm aprobarea americană sau să ne concentrăm pe ce vor spune americanii despre noi”, a adăugat Haddad.

Kallas: Nu suntem de acord pe toate subiectele, dar putem colabora cu SUA

Kallas a spus că mesajele lui Rubio au fost atât pentru Europa, cât și pentru publicul american.

„De fiecare dată când aud critici la adresa Europei – care sunt foarte la modă acum – mă gândesc la alternative și la toate lucrurile bune pe care le-am primit de la Europa și la valorile pe care le reprezintă”, a explicat ea.

În același timp, Kallas a declarat că a găsit unele aspecte încurajatoare în discursul lui Rubio.

„Mesajul pe care l-am primit este că America și Europa sunt strâns legate, au fost în trecut și vor fi și în viitor. Este important. Este clar că nu suntem de acord pe toate problemele și că acest lucru va rămâne valabil, dar cred că putem construi pe această bază”.

„Contrar a ceea ce spun unii, Europa decadentă și trează nu se confruntă cu dispariția civilizației”, afirmă Kallas

La ultima zi a Conferinței de Securitate de la München, Kaja Kallas a luat cuvântul pe scena principală.

În replică la discursul senatorului american Marco Rubio de ieri, Kallas a afirmat că „Europa nu se confruntă cu dispariția civilizației” și că numeroase țări, inclusiv din afara Europei, „doresc în continuare să se alăture clubului nostru”, făcând referire la Canada.

Kallas a subliniat că Rusia reprezintă în continuare o provocare majoră.

„Aceasta începe în Ucraina, dar scopul final al Rusiei nu se limitează la Donbas”, a explicat ea, menționând tentativele repetate de subminare a statelor membre UE.

„Să fim realiști: Rusia nu este o superputere. După mai bine de un deceniu de conflict, inclusiv patru ani de război la scară largă în Ucraina, Rusia abia a reușit să avanseze dincolo de liniile din 2014. Costul: aproximativ 1,2 milioane de victime. Astăzi, Rusia este afectată grav, economia sa este în colaps, este izolată de piețele energetice europene, iar propriii cetățeni părăsesc țara. În prezent, cea mai mare amenințare pe care o reprezintă Rusia este că obține mai mult la masa negocierilor decât pe câmpul de luptă”, a adăugat Kallas.