Von der Leyen pune presiune pe state pentru noi venituri ale UE. Bruxelles-ul vrea aproape 60 de miliarde de euro pe an din carbon, e-waste, tutun și companii
„Să fim foarte clari: bugetul nostru este despre viitorul nostru. Iar orice buget modern are nevoie de noi resurse proprii”, a declarat Ursula von der Leyen în discursul privind Starea Uniunii, susținut în Parlamentul European de la Strasbourg.
Mesajul vine într-un moment decisiv pentru negocierile asupra bugetului UE pentru perioada 2028-2034. Comisia a propus un cadru de aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii.
Problema nu este însă doar cât va cheltui Uniunea, ci și de unde vor veni banii.
Comisia încearcă să reducă presiunea asupra contribuțiilor directe plătite de state și, în același timp, trebuie să găsească bani pentru noile priorități – apărare, competitivitate, tehnologii și securitate – dar și pentru rambursarea datoriei contractate prin fondul european de redresare NextGenerationEU.
Cele cinci noi surse de bani propuse de Bruxelles
Planul Comisiei prevede cinci noi tipuri de „resurse proprii”.
Prima ar veni din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii – ETS. O parte din veniturile obținute din licitarea certificatelor de CO2 ar urma să meargă direct către bugetul Uniunii. Comisia estimează încasări de aproximativ 9,6 miliarde de euro pe an.
A doua sursă ar proveni din CBAM, mecanismul prin care importurile unor produse cu emisii ridicate de carbon sunt taxate la intrarea pe piața europeană. Comisia estimează aproximativ 1,4 miliarde de euro anual.
Cea mai consistentă dintre noile propuneri este legată de deșeurile electronice necolectate. Statele ar urma să plătească în funcție de cantitatea de e-waste care nu este colectată, iar Bruxelles-ul estimează venituri de aproximativ 15 miliarde de euro pe an.
Comisia vrea și o resursă bazată pe accizele la tutun, estimată la circa 11,2 miliarde de euro anual.
A cincea este așa-numita Corporate Resource for Europe – CORE, o contribuție anuală a companiilor care operează și vând în UE și au o cifră de afaceri netă de cel puțin 100 de milioane de euro. IMM-urile nu ar intra în această categorie. Veniturile estimate sunt de aproximativ 6,8 miliarde de euro pe an.
Împreună cu ajustările propuse pentru sistemul actual, pachetul ar aduce aproximativ 58-58,5 miliarde de euro anual, potrivit estimărilor instituțiilor UE.
Capitalele sunt departe de un acord
Problema pentru von der Leyen este că statele membre nu au ajuns la un consens. Numeroase guverne nu vor să își majoreze contribuțiile directe la bugetul european, dar există în același timp „grade diferite de acceptare” pentru noile resurse propuse de Comisie. Lipsa unui acord asupra veniturilor pune presiune directă asupra dimensiunii viitorului buget.
Discuțiile din capitale arată și cât de diferită este situația de la o măsură la alta.
Propunerile care au în prezent cel mai mare sprijin sunt veniturile din CBAM și contribuția bazată pe deșeurile electronice necolectate. În cazul ETS, o majoritate a statelor ar fi deschisă negocierilor, dar mai multe capitale cer modificări. În schimb, contribuția bazată pe accizele la tutun este criticată de numeroase state, iar CORE, contribuția pentru marile companii, întâmpină cea mai largă opoziție.
Franța s-a declarat favorabilă unor noi venituri europene și susține inclusiv contribuția corporativă. Germania și alte state s-au opus însă puternic acestei componente, în timp ce Suedia și Austria au exprimat rezerve față de pachetul mai larg. Polonia și Italia au avut, la rândul lor, obiecții față de unele venituri legate de sistemul de emisii.
Șase state cer, în paralel, tăieri de sute de miliarde de euro
Disputa privind veniturile se suprapune peste o altă bătălie: dimensiunea bugetului.
Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia au cerut reducerea cu sute de miliarde de euro a propunerii Comisiei, argumentând că statele sunt deja supuse unor constrângeri bugetare puternice.
Cancelarul german Friedrich Merz a calificat drept nerealistă creșterea propusă a bugetului și a cerut reduceri în toate marile capitole de cheltuieli.
De cealaltă parte, state precum Italia, Polonia și Spania se opun reducerilor masive în domenii tradiționale precum agricultura și politica de coeziune.
Fără acordul tuturor statelor, noile venituri nu pot intra în vigoare
Comisia Europeană nu poate introduce singură aceste contribuții.
Decizia privind sistemul de resurse proprii necesită unanimitatea celor 27 de state membre, iar apoi trebuie ratificată de fiecare stat potrivit propriilor reguli constituționale.
Asta transformă negocierea într-una dintre cele mai dificile părți ale acordului pentru viitorul buget.
Președinția irlandeză a Consiliului încearcă în această toamnă să găsească un compromis, iar miniștrii europeni vor continua discuțiile atât asupra veniturilor, cât și asupra cheltuielilor. Liderii UE încearcă să ajungă la un acord politic până la sfârșitul anului 2026, pentru ca legislația să poată fi adoptată în 2027 și noul buget să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028.