România vs Austria. Negrescu: Dacă atacăm Viena la CJUE, ar fi ideal ca Executivul european să se alăture acestui demers

​Ideal ar fi ca Executivul european să se alăture României într-un eventual proces la CJUE împotriva Austriei în dosarul Schengen, pentru că atunci când instituţiile europene sunt implicate alături de un stat membru, procedura este mult mai rapidă, spune Victor Negrescu, după ce premierul Marcel Ciolacu a anunţat într-un interviu pentru publicaţia austriacă Der Standard că România va da în judecată Austria la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, dacă Viena se va opune din nou aderării României în octombrie şi decembrie.

Victor Negrescu mai spune că există în prezent trei scenarii de lucru, unul dintre ele vizând invalidarea veto-ului Austriei.

Victor Negrescu: Trebuie spus că sunt mai multe scenarii de lucru. Primul scenariu este totuşi să convingem Austria să voteze pentru aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen şi este prioritatea noastră absolută, însă nu o putem face singuri, este nevoie de o implicare mai mare din partea decidenţilor europeni, nu doar declaraţii şi într-adevăr, să existe o presiune asupra Guvernului austriac. Noi sperăm ca de îndată ce vor trece alegerile din Olanda, să avem acolo un Guvern proeuropean şi automat Olanda să-şi schimbe poziţia vizavi de Bulgaria şi Austria să rămână singurul stat care se opune şi să putem exercita această presiune.

Însă dacă Austria tratează în continuare acest subiect într-o cheie politică, în mod special Guvernul de dreapta din Austria, automat trebuie să reacţionăm. Şi avem ca şi stat membru această posibilitate de a folosi acest mecanism legal, folosit în trecut şi de instituţiile europene şi de alte state membre, să mergem la CJUE. Ideal pentru noi este să nu mergem doar singuri, să mergem împreună cu Parlamentul European sau Comisia Europeană, instituţii care în trecut au mai atacat la Curte, tot pe subiectul Schengen, Consiliul sau statele membre care nu au respectat prevederile Schengen şi care au câştigat în instanţă. Aşa că România trebuie să evalueze şi această posibilitate, aşa cum a declarat premierul României.

Mai există şi o a treia opţiune, o opţiune la care lucrez în prezent, urmează chiar săptămâna viitoare să prezint în PE un raport prin care practic se clarifică juridic când poate fi aplicat veto-ul, pentru că, poate nu vă puteţi imagina lucrul acesta, până acum, din punct de vedere legal, nu există o clarificare juridică cum se aplică veto-ul în instituţiile europene şi noi sperăm ca prin această clarificare juridică în Comisia de Afaceri Constituţionale, practic, să invalidăm acest veto aplicat de Austria, care nu se bazează pe prevederile tratatelor şi pe principiile legale aplicate de UE până în prezent. Deci, iată, avem trei soluţii, trei direcţii, trei scenarii şi trebuie să le explorăm pe toate, în aşa fel încât să obţinem acest obiectiv în cel mai scurt timp cu putinţă.

Reporter: Cum anume ar putea fi invalidat acest veto din partea Austriei, bazându-vă pe ce, mai exact?

Victor Negrescu: De principiu, atunci când se aplică acest veto, el trebuie să fie justificat temeinic şi nu trebuie să contravină tratatelor europene. În această privinţă, aşa cum scrie în raportul pe care îl voi prezenta PE şi care sunt convins că va fi aprobat de colegii mei din Legislativul European, acest veto aplicat de Austria contravine tratatelor, pentru că nu respectă principiul colaborării loiale şi mai mult decât atât, există o serie de rapoarte, recomandări explicite formulate de Comisia Europeană, care arată că România trebuie să fie primită în Spaţiul Schengen şi acest veto este de fapt doar un veto cu caracter politic şi nu respectă principiile europene, aşa cum au fost ele definite. Este interesant că până acum veto-ul era lăsat aşa, în neant, din punct de vedere juridic şi sperăm ca aceste clarificări să ajute tocmai pentru a exercita această presiune asupra Austriei şi poate, la finalul zilei, să avem un vot pozitiv în decembrie, cea mai probabilă dată pentru o nouă rediscutare a acestui subiect (...).

Reporter: Procedural, România poate da în judecată Austria la CJUE sau mai degrabă Consiliul Uniunii?

Victor Negrescu: De principiu, cea mai uşoară procedură este ca România să atace mecanismul de vot aplicat la nivel de Consiliu, faptul că iată, avem această instituţie, Consiliul, care este incapabilă să aplice reglementările europene. În urmă cu câţiva ani, în timpul pandemiei, PE a mai atacat Consiliul pe subiectul Schengen, pentru că în contextul pandemiei, erau state membre care nu respectau prevederile Schengen şi Consiliul a fost în imposibilitatea de a impune statelor membre respectarea reglementărilor europene şi PE a câştigat în instanţă foarte rapid şi a impus practic reglementările europene Consiliului şi automat statelor membre. Cam aceeaşi procedură o gândim şi în prezent. E o procedură rapidă. Important pentru noi este să convingem şi instituţiile europene, adică am văzut-o pe preşedinta CE spunând că sprijină România. Ideal ar fi ca Executivul european să se alăture acestui demers, pentru că atunci când instituţiile europene sunt implicate alături de un stat membru, procedura este una mult mai rapidă şi este într-adevăr o soluţie care poate fi în continuare evaluată de decidenţii români, dar din nou, după ce trece momentul decembrie (...).

Reporter: Ce înseamnă o procedură mai rapidă? Un asemenea proces la CJUE ar dura cel puţin doi ani, timp în care România nu ar avea altceva de făcut decât să aştepte, ceea ce nu este în avantajul ţării, pentru că România vrea să adere acum, nu să mai aştepte încă doi ani.

Victor Negrescu: Evident, România îşi doreşte să intre acum, dar dacă în decembrie nu vom avea un vot pozitiv pentru ţara noastră, cel mai probabil timp de un an nu va mai exista un vot, pentru că deja intrăm în momentul electoral şi momentul de constituire a Comisiei şi acest lucru nu se poate întâmpla pe parcursul anului 2024, deci deja un an este pierdut. Mai mult decât atât, folosind precedentul atacului pe care PE l-a făcut la adresa Consiliului privind subiectul Schengen, am văzut că procedura poate fi rapidă. În cazul lor a durat un an, un an şi un pic, toată procedura şi lucrurile au fost rezolvate, din nou, rapid, mai rapid decât ar fi situaţia în care nu rezolvăm nimic în luna decembrie. Deci de aceea, procedura la CJUE este o soluţie posibilă, la fel de rapidă precum aşteptarea post 2024.

Reporter: Dar dacă CJUE ar decide în favoarea Bucureştiului, asta nu ar însemna automat că România va intra în Schengen, ci că pur şi simplu decizia Consiliului JAI este anulată şi că e nevoie de alta, iar Viena ar putea vota la fel, adică împotriva extinderii, pentru că votul e unul politic. Şi atunci, din nou, ce ar rezolva un asemenea demers din partea României?

Victor Negrescu: De fapt, contează modul în care CJUE va formula răspunsul la atacul nostru şi recomandările pe care le va face. Evident, poate face recomandarea unui nou vot, dar poate face recomandarea unei justificări adecvate a veto-ului şi în cazul de faţă nu există o justificare legală pentru respectivul veto. Mai mult decât atât, poate recomanda ca în această speţă, dat fiind blocajul politic, să se folosească o clauză pasarelă prevăzută în tratatele europene, adică posibilitatea ca pe un subiect punctual să se aplice o majoritate calificată, nu unanimitate în respectiva procedură de vot (...).

Reporter: Dacă veto-ul Austriei ar fi invalidat, asta ce înseamnă, că ar fi nevoie de reluarea votului sau că se va ţine cont de votul pozitiv al celorlalte state membre?

Victor Negrescu: Dacă reuşim să facem acest lucru, ar genera o reluare a votului şi în cazul unui nou vot, statele care se opun, care aplică veto-ul trebuie să-l justifice temeinic. Practic, noi în respectiva procedură vom clarifica şi cine este abilitat pentru a judeca şi evalua claritatea juridică a veto-ului şi asta ne-ar da şansa ca în decembrie, în eventualitatea unui nou veto, să putem să-l combatem activ.