Conform The Washington Post, pe măsură ce companiile adoptă pe scară largă inteligența artificială pentru a reduce costurile și a spori eficiența, impactul acestei tehnologii asupra pieței muncii devine tot mai vizibil.
La IBM, sute de angajați din resurse umane au fost înlocuiți cu aplicații AI, iar la Microsoft și Google, peste 25% din cod este generat deja de inteligență artificială.
Îngrijorările că AI ar putea înlocui forța de muncă umană cresc, mai ales că doar 23% dintre cetățenii americani cred că această tehnologie va avea un impact pozitiv asupra locurilor de muncă, potrivit unui sondaj recent.
Economiștii diferențiază două tipuri de efecte ale AI asupra muncii: automatizarea, când AI poate realiza o sarcină fără ajutorul unui om, și augmentarea, când AI lucrează alături de oameni pentru a-i sprijini.
Un studiu realizat de cercetători de la Anthropic, compania care dezvoltă asistentul AI Claude, a analizat un milion de conversații text între utilizatori și Claude, pentru a determina dacă AI automatizează sau asistă diverse sarcini. Cercetarea a mapat aceste interacțiuni pe peste 700 de ocupații distincte.
Concluzia? Până la finalul anului 2024, AI automatiza sau augmenta aproximativ 25% din activitățile zilnice pentru toate ocupațiile analizate.
Studiul mai arată că automatizarea este asociată cu salarii mai mici și șomaj crescut, în timp ce augmentarea aduce salarii mai mari pentru angajații experimentați și creează locuri de muncă în domenii noi.
Impactul variază în funcție de meserie.
De exemplu, programatorii și jurnaliștii folosesc AI ca editor sau asistent, în timp ce joburi cu sarcini repetitive, precum cele din suport tehnic sau HR, sunt mai vulnerabile la automatizare.