Aruncăm mii de astfel de obiecte, dar un tânăr inginer a descoperit cum pot încălzi casele. Invenția care a surprins Franța

Alexis Le Dez a inventat un procedeu prin care transformă mănușile antităiere uzate într-o fibră asemănătoare vatei izolatoare. Ideea i-a venit după ce a observat că doar opt muncitori consumaseră 2.000 de perechi de mănuși în 18 luni, conform Greenme.

Alexis Le Dez a încercat să mărunțească mănușile cu un blender, dar i-a ars motorul. Nici mașina de tuns iarba nu a funcționat: fibrele erau prea rezistente. Tânărul inginer francez căuta o metodă de a transforma mănușile de șantier uzate în material izolator pentru locuințe.

2.000 de perechi pe un singur șantier

Ideea s-a născut la Brest, în Bretania, pe șantierul unei reședințe pentru vârstnici, un contract de 3,3 milioane de euro. Le Dez era pe atunci student la școala de ingineri CESI și lucra în regim de alternanță la grupul de construcții GCC. În cele 18 luni de lucrări, firma a comandat peste 2.000 de perechi de mănuși pentru o echipă de doar opt muncitori, cu un cost de aproximativ 4.500 de euro.

Nu era vorba de risipă. Pe șantiere, mănușile de protecție se uzează repede din cauza cimentului, a umezelii și a contactului cu materialele de construcție. Când nu mai oferă protecție suficientă, muncitorii trebuie să le înlocuiască. Fabricate din fibre sintetice foarte rezistente, mănușile uzate ajung de cele mai multe ori la gunoi sau sunt arse în incineratoare.

Piatra de polizor de la târg

Soluția a apărut întâmplător, la un târg local, unde Le Dez a văzut un ascuțitor lucrând cu pietre abrazive care se roteau foarte repede. A înțeles atunci că nu avea nevoie de o lamă care să taie, ci de o piatră care să desfacă țesătura. A cumpărat un polizor de banc la mâna a doua și l-a modificat.

Nu a mărunțit fibra, ci a separat filamentele. Bucata rigidă de cauciuc și țesătură s-a transformat într-o lână moale și voluminoasă, foarte asemănătoare cu vata izolatoare. Proiectul se numește ISOGANTS.

Materialul a fost testat în mici modele de pereți, pe care Le Dez a comparat evoluția temperaturilor. Rezultatele au fost considerate încurajatoare, însă CESI nu a publicat valori care să permită o comparație directă cu vata minerală, fibra de lemn sau celuloza. Proiectul este încă în faza de prototip.

Invenția a fost înregistrată pentru brevet la institutul francez pentru proprietate industrială. După terminarea studiilor, Le Dez a fost angajat pe perioadă nedeterminată de GCC, care urmează să înscrie proiectul la concursul său intern de inovație. Inginerul propune și un sistem de colectare direct pe șantiere, cu containere în birourile șefilor de lucrări și saci speciali în vehiculele echipelor mobile.