De ce spun psihologii și călugării zen că măturatul și curățenia pot face bine sănătății mintale

Potrivit unei analize publicate de Associated Press, aceste activități repetitive pot reduce anxietatea și ajută la reglarea emoțiilor. Totodată oferă o senzație clară de control și ordine într-o perioadă în care mulți oameni se simt copleșiți.

„Curățăm praful pentru a elimina dorințele lumești”

În tradiția zen, curățenia nu este văzută ca o obligație casnică, ci ca o practică spirituală. Călugării „unsui” petrec o mare parte din timp curățând și organizând templele. „Măturăm praful pentru a elimina dorințele lumești. Curățăm murdăria pentru a ne elibera de atașamente”, explică Shoukei Matsumoto în cartea sa despre legătura dintre ordine și liniștea mentală. El susține că procesul de curățare atentă a fiecărui colț poate deveni o activitate profund satisfăcătoare și calmantă.

Psihologii: activitățile repetitive calmează sistemul nervos

Specialiștii în sănătate mintală spun că există explicații clare pentru această stare de bine. Psihologul clinician Holly Schiff afirmă că activitățile repetitive și previzibile, precum ștersul prafului sau spălatul vaselor, pot avea un efect aproape meditativ asupra creierului.

„Aceste activități sunt structurate și oferă un sentiment clar de finalizare. Tocmai de aceea pot regla sistemul nervos și pot crea o senzație de control și stabilitate”, spune ea. În plus, spre deosebire de multe probleme emoționale sau mentale abstracte, curățenia produce un rezultat imediat și vizibil, ceea ce oferă satisfacție psihologică.

Cum poate deveni curățenia un exercițiu de mindfulness

Experții recomandă schimbarea modului în care oamenii privesc aceste activități. În loc să transforme curățenia într-o cursă contra cronometru, psihologii sugerează concentrarea pe mișcare, ritm și senzațiile fizice – temperatura apei, mișcarea mâinilor sau zgomotul repetitiv al măturii. „Dacă încetinești ritmul și te concentrezi pe partea senzorială, activitatea poate deveni un exercițiu de mindfulness”, explică Schiff.

Matsumoto spune că, în filosofia zen, curățenia reprezintă o formă de grijă față de propriul spațiu și față de relația cu lumea din jur. „Nu vedem curățenia ca pe o încercare de a controla mediul. O vedem ca pe o formă de îngrijire a habitatului”, afirmă călugărul japonez. El susține că liniștea nu vine din atingerea perfecțiunii, ci din actul constant și modest de a ordona și elibera spațiul.

De ce mulți oameni se simt copleșiți de curățenie

Psihologii avertizează că senzația de stres legată de curățenie nu vine întotdeauna din activitatea în sine, ci din ceea ce simbolizează: presiune, lipsă de timp sau autocritică. Din acest motiv, specialiștii recomandă împărțirea sarcinilor în pași foarte mici și concreți. „Alege o singură suprafață, o singură cameră sau o singură activitate pentru început”, spune Schiff. „O mare parte din anxietate apare când oamenii se gândesc la întreaga listă deodată.”