De la animale maltratate la „pompieri”. Cum salvează măgarii pădurile din Spania

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Prevenirea incendiilor a devenit o activitate bazată pe tehnologie, cu ajutorul sateliților, dronelor și sistemelor de inteligență artificială. Însă, la aproximativ 130 de kilometri sud de Barcelona, o soluție veche de secole se plimbă liniștită prin munți: o turmă de măgari.

Organizația non-profit Tivissa Donkey Firefighters, din sudul Cataloniei, recuperează măgari abandonați sau maltratați și îi transformă în „pompieri”. Pășunând ierburile cele mai inflamabile din zonele montane și rurale, animalele creează bariere naturale care pot încetini propagarea incendiilor în peisajul uscat al Mediteranei.

„Meritau o a doua șansă”

Fondatorul Joan Cedó Sans a salvat primii câțiva măgari în 2020. Astăzi are o turmă de 62 de animale. Măgarii se deplasează prin regiune pentru a curăța terenuri publice și private, datorită apetitului lor impresionant.

Numărul incendiilor de vegetație a crescut cu 57% în Europa în doar patru ani. Avertismentul OMS

„Imposibil de stins”: Incendiul din regiunea Madridului este „la apogeu” și continuă să facă ravagii

„Suntem recunoscători acestor animale, despre care credem că meritau o a doua șansă”, a declarat el pentru CNN.

Amintindu-și de incendiile care au ajuns aproape de terenul său din Catalonia, în 2013, Cedó a decis să testeze dacă primii măgari puteau curăța vegetația deasă din jur.

„Au mâncat tot”, a spus el.

Experimentul s-a transformat într-o activitate permanentă. Cedó a devenit între timp primarul localității Tivissa. Acesta i-a predat coordonarea zilnică lui Jordi García, un voluntar care s-a alăturat proiectului în 2021.

Printre primii măgari salvați s-a numărat Roberto, un fost măgar de curse trimis la abator după ce a încetat să mai câștige competiții din cauza constituției sale robuste.

„Este special și cred că știe asta”, a spus Cedó.

Un alt măgar, Paloma, a ajuns la organizație cu probleme de obezitate după ce fusese hrănit cu biscuiți din supermarket și cuburi de zahăr.

„Nu este o dietă potrivită pentru un astfel de animal… Este și aceasta o formă de maltratare”, a adăugat el.

Cedó consideră că proiectul este benefic pentru ambele părți. Măgarii contribuie la prevenirea incendiilor. În schimb, primesc o viață demnă, cu îngrijire veterinară, hrană suplimentară donată de ferme locale și de un parc tematic din apropiere și posibilitatea de a trăi într-o turmă.

Iar munca lor nu a fost niciodată mai importantă. În 2025, Uniunea Europeană a înregistrat cel mai devastator sezon de incendii de vegetație din istorie, iar Spania a pierdut aproape un milion de acri din cauza flăcărilor.

De ce măgarii?

Măgarii preferă să pască ierburile care se usucă vara și devin ceea ce specialiștii numesc „combustibil fin”. biomasa vegetală care ia foc cel mai ușor și accelerează răspândirea incendiilor, explică un cercetător în ecologia erbivorelor.

Studiile au arătat că pășunatul poate reprezenta o metodă eficientă și mai ieftină decât crearea culoarelor de protecție cu utilaje. Totuși, cercetătorii avertizează că această soluție nu elimină complet riscul incendiilor.

Măgarii din Tivissa contribuie și la întreținerea culoarelor antiincendiu create de oameni în zonele montane.

O idee veche, readusă la viață

Focul a făcut dintotdeauna parte din ecosistemul mediteranean. Pășunatul animalelor sălbatice și domestice a limitat în mod natural acumularea vegetației uscate.

În 2025, incendiile din Europa au eliberat un nivel record de 13 milioane de tone de carbon care contribuie la încălzirea globală. Efectele lor continuă mult după stingerea flăcărilor. Pădurile arse nu mai absorb dioxid de carbon. Fumul poate persista săptămâni întregi și poate afecta sănătatea oamenilor chiar și la mii de kilometri distanță.

Cedó s-a inspirat din organizația El Burrito Feliz („Măgărușul Fericit”), din sudul Spaniei, unde măgarii salvați pasc încă din 2014 în apropierea Parcului Național Doñana.

Inițiative similare apar în tot mai multe regiuni. În Galicia, caii sălbatici sunt reintroduși pentru a acționa ca „mașini de tuns iarba naturale” în una dintre cele mai expuse zone la incendii.