Naveta Discovery s-a conectat la Staţia Spaţială Internaţională

Naveta americană Discovery s-a conectat, luni, la Staţia Spaţială Internaţională (ISS), având la bord al doilea şi cel mai important modul al laboratorului japonez Kibo şi o pompă pentru repararea toaletelor defecte de pe avanpostul spaţial.

95 afișări

Imaginea articolului Naveta Discovery s-a conectat la Staţia Spaţială Internaţională

Naveta Discovery s-a conectat la Staţia Spaţială Internaţională (Imagine: Mediafax Foto / AFP)

Conectarea la ISS a avut loc la o înălţime de aproximativ 338 de kilometri deasupra Pacificului, în jurul orei 18.00 GMT.

Două ore mai târziu, echipajul format din şapte astronauţi, printre care japonezul Akihiko Hoshide şi o femeie, Karen Nyberg, a intrat în staţie, salutând pe cei trei astronauţi aflaţi în misiune de lungă durată pe ISS, doi ruşi şi un american.

Greg Chamitoff, care a venit cu Discovery, îl va înlocui pe ISS pe Garrett Reisman, care a petrecut trei luni pe avanpostul spaţial.

TITLURILE ZILEI

Naveta spaţială americană Discovery a fost lansată, sâmbătă, de la Centrul Kennedy, din apropiere de Cape Canaveral, Florida.

Înainte de conectarea la ISS, naveta a efectuat o piruetă, pentru ca cei trei ocupanţi ai Staţiei Spaţiale să realizeze câteva sute de fotografii digitale ale părţii inferioare a navetei, o procedură de rutină de la accidentul navetei Columbia, din 2003. Inginerii de la NASA vor putea detecta astfel eventualele stricăciuni ale scutului termic care ar fi putut fi provocate de bucăţile de spumă izolatoare sau de fragmentele de gheaţă desprinse în primele minute ale ascensiunii pe orbită.

NASA a catalogat, sâmbătă, drept minore consecinţele pe care le-ar putea avea bucăţile de spumă izolatoare desprinse de pe rezervorul principal al navetei. Nişte bucăţi similare de spumă izolatoare au provocat dezintegrarea navetei Columbia şi moartea celor şapte membri ai echipajului la întoarcerea pe Pământ, în februarie 2003. De atunci, NASA analizează imaginile lansării, filmată din toate unghiurile, face inspecţii pe orbită şi a conceput chiar un set de instrumente pentru reparaţiile în spaţiu. O altă inspecţie mai detaliată este prevăzută în cursul misiunii.

O altă problemă a apărut imediat după lansare, la unul dintre micile motoare direcţionale ale navetei, însă şi acest incident a fost catalogat drept minor.

De asemenea, alte probleme s-au înregistrat la rampa de lansare: mai multe cărămizi şi bucăţi de ciment s-au desprins de pe platformă în momentul lansării navetei, fără a produce stricăciuni vehiculului, însă suscitând nelinişti în legătură cu viitoarele misiuni, a indicat NASA.

Agenţia spaţială americană a deschis o anchetă pentru a examina amploarea stricăciunilor şi a vedea care sunt opţiunile pentru viitoarea misiune cu o navetă americană, programată pentru octombrie, a indicat LeRoy Cain, director adjunct al programului zborurilor pe ISS.

La Centrul spaţial Kennedy există două rampe de lansare, însă doar una este utilizată, a doua fiind în curs de modernizare pentru generaţia viitoare de navete spaţiale.

Stricăciunile suferite de rampa de lansare nu sunt extrem de grave, dar nu au mai fost niciodată atât de importante, a spus Cain, calificându-le drept "destul de semnificative". Imaginile NASA arată o mare crăpătură într-un zid de cărămizi al rampei de lansare, dar şi fragmente de ciment împrăştiate între barierele perimetrului de infrastructură. Cele două platforme datează din perioada misiunilor Apollo pe Lună, însă au fost adaptate pentru navetele actuale.

Cain a indicat că rampa de lansare poate fi reparată şi că, în principiu, nu va afecta programul navetelor.

În cursul misiunii Discovery pe ISS, prevăzută a dura 14 zile, sunt programate trei ieşiri spaţiale, prima urmând a avea loc marţi. Cei şapte astronauţi de pe navetă vor instala pe ISS cel de-al doilea şi cel mai important modul al laboratorului japonez Kibo. Primul modul a fost instalat de echipajul navetei Endeavour, în martie.

Cu Kibo ("speranţă", n.r.) Japonia devine membru cu drepturi depline al ISS alături de Statele Unite, Rusia şi Europa. Continentul european a devenit membru al Staţiei Spaţiale în februarie, când naveta spaţială Atlantis a livrat pe avanpostul spaţial laboratorul Columbus. Japonia a rezervat aproximativ 2,8 miliarde de dolari acestui program.

Modulul livrat de Discovery este un cilindru gros de mărimea unui autobuz, cu o lungime de 11,2 metri, un diametru de 4,4 metri şi o greutate de 15,9 tone. El este dotat cu propriul sistem de manipulare comandată de la distanţă şi cu un braţ robotizat. Pe lângă acest modul, astronauţii de pe Discovery vor trebui să inspecteze un mecanism de rotaţie defect al uneia dintre antenele solare şi să înlocuiască un rezervor de azot pentru sistemul de climatizare de pe Staţia Spaţială.

O pompă de schimb a fost prevăzută pentru repararea toaletelor de pe Staţie, defectate săptămâna trecută.

De o săptămână, cei trei bărbaţi aflaţi la bordul ISS au fost nevoiţi să facă apel la soluţii de urgenţă din cauza unei pene la sistemul de evacuare a urinei. Astronauţii de pe Discovery le-au mai adus locatarilor de pe ISS şi saci individuali pentru recoltarea urinei şi a excrementelor.

Citește pe alephnews.ro: FOTO. Ceasul de aur al celui mai bogat om de pe Titanic va fi scos la licitație, alături de alte obiecte unice. Care sunt prețurile estimate

Citește pe www.zf.ro: Final de linie. Prima industrie care va fi ucisă de Inteligenţa Artificială. ”În cel mult un an, toate centrele vor dispărea”

Citește pe www.zf.ro: Gigantul Delhaize, proprietarul Mega Image, deschide la Bucureşti un centru de servicii unde angajează sute de IT-işti. Recrutările deja au început

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.