Tehnica uimitoare a unei albine de a înțepa fără să moară. Instinctul de supraviețuire le-a dezvoltat capacitatea de a învăța lucruri noi?

În imagini, care s-au viralizat în câteva ore, se vede o albina vizibil agitată așezându-se pe mâna goală a apicultorului și înțepând cu acul degetul arătător. Până aici, nimic neobișnuit. Surpriza vine după aceea.

Reușește să desfacă acul după înțepare, pentru a nu muri

Cu acul înfipt în pielea umană, situație care de obicei condamnă albina la moarte, insecta nu încearcă să fugă trăgând de el. În schimb, începe să se rotească lent în jurul propriei axe, ca și cum ar „desfileta” acul. După câteva secunde de mișcări circulare, reușește să-l elibereze, se desprinde de deget și zboară înapoi, aparent nevătămată, scrie La Vanguardia.

Acest gest a atras atenția pentru că contrazice ceea ce se știa până acum despre înțepătura albinelor lucrătoare. Când o albina înțeapă un om, acul său, în formă de cârlig și cu țepi, rămâne prins în piele. În încercarea de a scăpa, acul se desprinde împreună cu o parte din abdomen și organele interne, ceea ce provoacă moartea albinei la câteva ore din cauza pierderii de fluide.

Acest mecanism este legat de apitoxină, veninul pe care albinele îl injectează la înțepare, care conține melitină, un polipeptid citotoxic responsabil de durerea intensă. Evolutiv, acul provine din ovipozitor, un organ destinat inițial depunerii ouălor, motiv pentru care albinele lucrătoare, care sunt femele sterile, mor după utilizarea lui ca armă defensivă – lucru care nu se întâmplă la albina regină sau când înțeapă alte insecte cu exoschelete mai subțiri.

O manevră nemaivăzută până acum

Datorită designului său anatomic, manevra observată în videoclip este extrem de surprinzătoare. Până acum nu s-a documentat că o albina ar putea modifica comportamentul după înțepare pentru a evita deznodământul fatal. Rotația indică o posibilă metodă de a debloca treptat țepii acului, reducând daunele interne și permițând retragerea fără rupere.

Videoclipul sugerează o capacitate de învățare sau adaptare comportamentală care depășește ceea ce se credea despre aceste insecte. Deși albinele nu „gândesc” ca oamenii, ele posedă o memorie asociativă remarcabilă și abilități complexe de orientare, comunicare și luare a deciziilor în cadrul coloniei. În prezent, este o observație punctuală care va necesita mai multe înregistrări și studii pentru a confirma dacă este vorba despre un comportament excepțional sau o strategie necunoscută, ce s-ar putea transforma într-un obicei.