Criza - nimic nou sub soare, soluţia stă în memoria socială, care poate remodela politicul

Confuzie, aparenta miopie politică şi dezbateri duse la extreme, aşa a radiografiat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, societatea şi politicul din România în mijlocul crizei mondiale şi înainte de anul electoral 2012, cand multe dintre soluţiile propuse populaţiei sunt "glumeţe".

"Suntem înaintea anului electoral, devenim tot mai conştienţi, nu numai noi specialiştii în economie şi finanţe, că avem constrângeri bugetare puternice. Se discută în permanenţă de soluţii. Câteodată soluţiile pentru noi sunt glumeţe, dar se discută. Nu poţi să treci cu vederea aceste dezbateri, extrem de mediatizate. Va reuşi societatea şi clasa politică ca anul 2012 să iasă din tiparul precedentelor cicluri electorale, cu promisiuni mai puţin sau mai mult desprinse de realitate?", a spus Isărescu în cuvântul de deschidere de la Romania Financial Forum 2011, organizat de MEDIAFAX în parteneriat cu BNR.

În linia caracteristică, guvernatorul BNR a pledat pentru echilibru şi evitarea soluţiilor extreme, având în vedere că orice "destructurare" presupune o reacţie greoaie din partea politicului, nepenalizat de memoria socială fragila, "nimic nou sub soare", şi s-a plasat pe rând atat în apărarea teoriei keynesianiste, cât şi a pieţelor libere.

Şeful băncii centrale a ţinut să precizeze că în pledoaria pentru rolul statului în corectarea pieţelor, Keynes nu a fost pentru intervenţii "oricând şi oricum", regula de bază fiind o politică precaută în perioada de avânt economic pentru a crea spaţiu de manevră în vremuri de criză.

Isărescu a renunţat la nuanţa voit retorică şi interogativă a discursului de deschidere doar când a identificat ca principală problemă a crizei actuale supraîndatorarea statelor înainte de criza începută în 2008.

Oficialul BNR şi-a susţinut pledoaria pentru realism reamintind că orice relaxare fiscală deşi ar susţine investiţiile private, în general mai eficiente decât cele de stat, ar echivala cu mai puţini bani pentru cele 40.000 de proiecte publice începute şi neterminate, care înseamnă resurse blocate. Isărescu sugerează astfel că reducerea fiscalitaţii ar fi reprezentat o soluţie dacă bugetul n-ar trebui să susţină în continuare zeci de mii de proiecte publice, in care deja au fost investite sume importante.

Un ton mai direct şi, pe fond, mai optimist a fost promovat de Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Isărescu, care se aşteaptă ca şocul crizei datoriilor suverane să-şi pună amprenta pe memoria socială, de o maniera la fel de puternică precum în cazul germanilor atunci când este vorba de hiperinflaţie, ceea ce va duce la apariţia unui nou public, şi în consecinţă a unui nou model de politician.

"Această criza va crea un public cu memorie privind supraîndatorarea statelor. Politicianul nu va mai putea să mintă sau să încurajeze nemunca. Formarea noului public va începe cu cea mai mare segregare inter-generaţională, şi în general tinerii vor impune noile reguli. Generaţiile mai în vârstă cedează mai greu drepturi pe care le consideră deja câştigate. Politicianul nu va mai avea de ce să promită lucruri pe care nu le poate îndeplini", a apreciat Croitoru.

Implicit, consilierul lui Isarescu mizează pe o corecţie a pieţei, pe faptul că cilcurile economice vor duce la schimbarea unor mentalităţi ale publicului, iar capitalismul, "care nu poate fi înlăturat", va corecta treptat din deficienţele democraţiei, incapabilă să asigure ca o condiţie suficientă libertatea pieţelor.

Croitoru a reluat teoria capcanei anticipaţiilor create de statul social, care oferă individului postura de a aştepta sprijin mai curând necondiţionat şi nu încurajează munca şi inovaţia.

Croitoru crede într-un nou model de stat, "responsabil fiscal", care să încheie restructurarea începută în anii '70 prin eliminarea influenţei politicului asupra politicii monetare, cu o limitare a discreţionismului asupra politicii fiscale, care va avea reguli mult mai stricte.

Limitarea expansiunii statutului a fost susţinută mult mai direct de analistul Florin Cîţu, partizan explicit al ideii că pe termen mediu şi lung creşterea economică şi progresul nu pot fi asigurate decat de mediul privat.

În aceste condiţii, Cîţu vede ca soluţie pentru creşterea economică din Romania reducerea fiscalităţii pe capital şi muncă, în ciuda efectelor asupra bugetului, pe care de altfel nu le anticipează ca semnificative datorită elasticităţilor.

"Reglementarea nu a funcţionat, sistemele poate erau eficiente, dar nu erau adaptabile. De aceea cred că este nevoie de nouă abodare. A venit momentul nu doar în România, dar şi la nivel mondial pentru o nouă abordare. Este acum o problemă de supravieţuire a sistemului, am ajuns la acel punct foarte dificil în care trebuie să ştim dacă sistemul poate supravieţui. Şi nu găsim în economie exemple de supravieţuire, dar găsim în natură, ecosistemele au supravieţuit", a explicat Câţu.

În opinia sa, în ultimii 30 de ani statul a reuşit să devină foarte adaptabil, versatil, dar este foarte ineficient, în timp ce sectorul privat este foarte eficient, dar şi foarte fragil.

O abordare mult mai pragmatică decât de obicei a venit din partea Ministerului Finanţelor, secretarul de stat Bogdan Drăgoi recunsocând încă de la început că dupa 2008 România a avut de luptat cu reticenţa investitorilor şi că au fost necesare măsuri mult mai dure, de altfel şi implementate, pentru a convinge pieţele externe.

Drăgoi a punctat că investitorii au apreciat eforturile autorităţilor române, dar rămân vigilenţi şi vor în permanenţă să cunoscă următorii paşi, măsurile din viitor şi dacă se pastrează aceeaşi orientare către pieţe.

Reluând tema şansei oferite economiei româneşti de absorbţia fondurilor europene, Drăgoi a ţinut să precizeze că nu mai sunt de actualitate dezbaterile privind lipsa proiectelor de imvestiţii, întrucât majoritatea sumelor alocate au fost contractate, marea problemă din prezent fiind mai curând modul în care sunt implementate aceste programe, de care depind fluxuri de zeci de miliarde de euro în următorii patru ani.

(Material de Ovidiu Tempea, tovidiu@mediafax.ro)