MEDIAFAX 35. 2008 – Summitul NATO aduce liderii lumii la București, iar criza financiară mondială ajunge și în România

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

În anul 2008, România și-a consolidat rolul strategic în NATO, găzduind un summit la București cu președinții din SUA și Rusia, George W. Bush și, respectiv, Vladimir Putin, în prim-plan. În același an, criza financiară instalată la nivel mondial a lovit și economia românească. De asemenea, Emil Boc a preluat conducerea unui nou guvern, într-un moment în care economia intra într-o perioadă dificilă.

Pentru MEDIAFAX, 2008 a fost un an în care agenția a continuat să fie o sursă importantă pentru presa românească. Informațiile transmise de agenție despre summitul NATO, întâlnirile dintre liderii politici și măsurile de securitate au fost preluate de publicațiile vremii, iar în unele cazuri ziarele au folosit și imagini realizate de MEDIAFAX.

Summitul NATO de la București – aprilie 2008

Summitul NATO s-a desfășurat între 2 și 4 aprilie 2008, la București, și a fost unul dintre cele mai importante evenimente internaționale organizate vreodată în România. NATO îl descria drept cel mai mare summit al Alianței de până atunci. Pe agenda reuniunii s-au aflat operațiunile din Afganistan și Kosovo, extinderea NATO, dar și dezvoltarea capacităților militare ale Alianței.

Printre principalele rezultate s-a numărat decizia de a invita Albania și Croația să înceapă negocierile de aderare la NATO. Liderii Alianței au salutat, de asemenea, aspirațiile Ucrainei și Georgiei de a deveni membre NATO.

Pentru România, summitul avea și o puternică valoare simbolică. La mai puțin de patru ani de la aderarea României la NATO, Bucureștiul devenea locul în care liderii Alianței discutau cele mai importante dosare de securitate ale momentului.

Bucureștiul devine scena confruntării dintre NATO și Rusia

La summitul NATO din 2008 au participat și președinții Statelor Unite și Rusiei de la acel moment – George W. Bush și Vladimir Putin, iar Bucureștiul a devenit, astfel, scena confruntării dintre NATO și Rusia.

MEDIAFAX a relatat anunțul oficial al NATO privind participarea lui Vladimir Putin la summit, informația fiind preluată de ziarul Cuvântul Libertății în ediția din 13 februarie 2008.

„Și NATO a confirmat, ieri, venirea președintelui rus Vladimir Putin la summit-ul Alianței de la București. ≪Am primit confirmarea≫, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, James Appathurai, referindu-se la decizia lui Putin de a accepta invitația de a participa la discuții cu liderii NATO, la summitul de la 2-4 aprilie”, a scris ziarul, citând informațiile MEDIAFAX.

Dimensiunea internațională a evenimentului a presupus și măsuri de securitate fără precedent. Statele Unite și NATO au asigurat misiuni de poliție aeriană pe durata summitului, iar informațiile despre operațiune au fost obținute în exclusivitate de MEDIAFAX și preluate de Flacăra Iașului în 29 martie 2008.

„Statele Unite și NATO asigură misiune de poliție aeriană pe durata summitului NATO, printre avioanele implicate figurând F-15 Strike Eagle staționate în Marea Britanie și F-16 de la baza de la Aviano, Italia, au declarat surse de securitate, în exclusivitate pentru MEDIAFAX”, a scris Flacăra Iașului în numărul din 29 martie 2008.

Și venirea președintelui american George W. Bush în România, cu ocazia summitului NATO, a fost urmărită îndeaproape de MEDIAFAX. Bush urma să aterizeze la Constanța și să se întâlnească cu Traian Băsescu la Neptun, înainte de a participa la summitul de la București. Măsurile de securitate luate în Capitală urmau să transforme Bucureștiul, pentru câteva zile, în cel mai sigur oraș din țară, potrivit unui material amplu realizat de MEDIAFAX și preluat de Renașterea Bănățeană în 10 martie 2008.

„Președintele SUA, George W. Bush, va face, pe 1 aprilie, o vizită fulger militarilor americani din baza de la Kogălniceanu (…) după care se va deplasa în Capitală pentru a participa la summitul NATO, care se va desfășura la București în perioada 2-4 aprilie”, scria ziarul la momentul respectiv, citând MEDIAFAX.

Înaintea summitului, MEDIAFAX a realizat și un material amplu despre programul reuniunii și importanța evenimentului. Și acesta a fost preluat de Renașterea Bănățeană, în ediția din 1 aprilie 2008.

„Potrivit programului distribuit de organizatori, summit-ul NATO va începe mâine, la Palatul Victoria, la ora 10:45, cu inaugurarea unei expoziții multimedia și cu prezentarea rolului NATO în apărarea împotriva terorismului (…) Pentru ziua de joi, 3 aprilie, este programată deschiderea oficială a Consiliului Nord-Atlantic (…) Ultima zi a summitului, vineri, 4 aprilie, este rezervată ședinței Comisiei NATO pentru Ucraina”, a scris Renașterea Bănățeană, citând informațiile MEDIAFAX.

Întâlnirea dintre Traian Băsescu și Vladimir Putin

Summitul de la București a fost urmat și de o întâlnire bilaterală între Traian Băsescu și Vladimir Putin. Cei doi s-au întâlnit pe 4 aprilie 2008, la Palatul Parlamentului, după reuniunea NATO-Rusia.

Potrivit relatărilor MEDIAFAX de atunci, Putin l-a invitat pe Băsescu să efectueze o vizită în Rusia. Întâlnirea avea loc într-un context în care Moscova urmărea cu atenție extinderea influenței occidentale în regiune.

Potrivit relatărilor MEDIAFAX, Vladimir Putin l-a invitat pe Traian Băsescu să efectueze o vizită în Rusia. Renașterea Bănățeană relata întâlnirea în ediția din 5 aprilie 2008, citând agenția.

„Președintele Traian Băsescu și omologul său rus Vladimir Putin s-au întâlnit, ieri, liderul de la Kremlin invitându-l pe șeful statului român la Moscova, iar acesta, la rândul său, mulțumindu-i pentru prezența la summitul NATO de la București. ≪Domnule președinte, vă mulțumesc că ați acceptat invitația de a lua parte la summitul NATO de la București. De asemenea, vă mulțumesc mult pentru relațiile foarte bune pe care le-am avut din 2005, de la prima mea vizită la Moscova și până acum, când vă apropiați de predarea mandatului≫, a spus președintele Băsescu”, a scris Renașterea Bănățeană pe 5 aprilie 2008, la o zi după încheierea summitului, citând MEDIAFAX.

Relatările din presa vremii arată că MEDIAFAX nu furniza doar informațiile de actualitate despre summit. În cazul unor publicații au fost preluate și imaginile realizate de agenție. În arhivele ziarelor Cotidianul și Renașterea Bănățeană se regăsesc astfel de exemple, ceea ce arată că rolul MEDIAFAX în presa anului 2008 nu se limita la transmiterea textelor, ci includea și conținutul vizual folosit pentru ilustrarea evenimentelor.

Criza financiară mondială ajunge în România

Dacă prima parte a anului 2008 a fost dominată de summitul NATO și de evenimente geopolitice, toamna lui 2008 a schimbat radical perspectiva economică.

Pe 15 septembrie 2008, Lehman Brothers a depus cererea de faliment, fiind cea mai mare astfel de cerere din istoria SUA, cu active de peste 600 de miliarde de dolari. Falimentul băncii a declanşat o panică financiară globală, deoarece multe alte instituţii financiare erau legate de Lehman Brothers prin titluri de valoare garantate cu ipoteci sau prin contracte derivate. Piaţa interbancară s-a blocat, băncile şi-au pierdut încrederea una în alta şi au restricţionat creditarea către firme şi consumatori.

Criza financiară a început să afecteze fluxurile de capital către Europa de Est. România era vulnerabilă deoarece economia avusese în anii anteriori o creștere foarte rapidă, alimentată inclusiv de creditare și intrări de capital străin.

Criza s-a transmis rapid către economia reală: creditarea a început să se restrângă, consumul și investițiile au încetinit, iar exporturile au fost afectate de reducerea cererii externe.

Efectele cele mai severe ale crizei asupra economiei românești aveau însă să se vadă abia un an mai târziu. În 2008, schimbarea de perspectivă devenise deja evidentă, iar criza financiară avea să devină una dintre principalele teme ale noului Executiv instalat la sfârșitul anului.

Alegerile din 2008 și începutul Guvernului Boc

Criza economică a coincis cu schimbarea puterii politice de la București. În urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008, Partidul Democrat-Liberal (PD-L) și PSD au obținut cele mai multe mandate, iar negocierile au dus la formarea unei coaliții PD-L–PSD.

Traian Băsescu l-a desemnat pe Emil Boc, liderul PD-L, pentru funcția de prim-ministru, la 15 decembrie 2008.

Parlamentul a acordat votul de încredere noului Executiv la 22 decembrie 2008, iar în aceeași zi a fost emis decretul prezidențial de numire a Guvernului. Emil Boc devenea, oficial, prim-ministrul României.

Noul guvern urma să își înceapă mandatul într-un context complet diferit de cel în care se făcuseră planurile economice la începutul anului 2008. România trecuse de la ani de creștere economică rapidă la perspectiva unei contracții severe, iar deficitul bugetar și problemele de finanțare urmau să devină teme centrale în 2009.

Pentru MEDIAFAX, 2008 a însemnat continuarea unui rol consolidat în presa românească. Informațiile despre evenimente internaționale, politice și economice erau preluate de publicațiile vremii, iar exemplele din jurul summitului NATO arată atât viteza de transmitere a informației, cât și diversitatea conținutului furnizat de agenție.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.