MEDIAFAX 35. 2010 – Criza economică din România se adâncește. Guvernul Boc taie salariile și majorează TVA la 24%

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

Anul 2010 a fost un an dificil din punct de vedere economic pentru România, fiind resimțite din ce în ce mai mult efectele crizei financiare mondiale. Guvernul a fost nevoit să recurgă la măsuri de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar, într-o mișcare care a dus, în cele din urmă, la scăderea consumului și la revolta populației față de deciziile luate de Executiv.

Pentru MEDIAFAX, 2010 a fost un an în care agenția a continuat să își consolideze prezența în spațiul online, furnizând rapid informații despre cele mai importante evoluții economice, sociale și politice. Relatările de la fața locului, informațiile obținute în exclusivitate și datele furnizate „pe surse” au fost preluate de presa scrisă și au contribuit la documentarea unuia dintre cei mai dificili ani ai perioadei de după criza din 2008-2009.

România, încă în recesiune după șocul din 2009

Criza financiară mondială lovise România puternic încă din 2009. Potrivit FMI, PIB-ul real scăzuse cu 7,1% în 2009, după anii de creștere accelerată dinaintea crizei. În 2010, economia nu reușise încă să își revină. Cererea internă era foarte slabă, șomajul crescuse, iar creditele neperformante din sistemul bancar se acumulau.

Problema principală a Guvernului era însă și situația finanțelor publice. Potrivit FMI, deficitul bugetar ajunsese la 7,3% din PIB la sfârșitul lui 2009. România se afla în acel moment în programul de asistență financiară convenit cu FMI, UE și alte instituții multilaterale, iar reducerea deficitului devenise o condiție esențială pentru menținerea stabilității financiare.

În acest context, Guvernul Boc a pregătit un amplu pachet de măsuri de austeritate.

Guvernul Boc anunță tăierile salariale

În mai 2010, Executivul a anunțat reducerea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar. Măsura a devenit rapid una dintre cele mai contestate decizii economice de după 1989.

„Înaintea ședinței de Guvern, premierul Emil Boc a declarat că Guvernul va propune reducerea fondului de salarii cu 25% și în companiile cu capital majoritar de stat, companii ca CEC și Eximbank”, relata MEDIAFAX la acel moment. Informația a fost preluată și de ziarul Cuvântul Libertății în ediția din 13 mai 2010.

Planul inițial prevedea și o reducere cu 15% a pensiilor, însă Curtea Constituțională a respins această măsură, considerând-o neconstituțională. În acest sens, Executivul a fost nevoit să găsească o altă soluție pentru reducerea deficitului.

La momentul asumării răspunderii în Parlament asupra legilor austerității, premierul Emil Boc invoca riscul pierderii sprijinului financiar extern și posibilitatea intrării României în incapacitate de plată.

„Sunt extrem de conştient să solicit Parlamentului un vot de încredere pentru a salva prezentul şi viitorul acestei ţări. Ieşirea din acordul cu CE şi FMI ar conduce România la incapacitate de plată şi implicit la imposibilitatea plăţii pensiilor şi salariilor. (…) Suntem în mijlocul unei crize fără precedent. Nimeni nu a estimat acest val al crizei. Una dintre lecţiile de bază a ultimilor ani, e că nimeni nu a putut prevedea criza. Ţările din UE strâng cureaua şi se grăbesc să-şi reducă cheltuielile publice”, a spus Emil Boc la momentul respectiv.

Majorarea TVA a fost inevitabilă

După ce Curtea Constituțională a respins reducerea pensiilor, Guvernul a apelat la majorarea TVA pentru a acoperi o parte din necesarul de venituri la buget.

Astfel, de la 1 iulie 2010, TVA a crescut de la 19% la 24%, în timp ce salariile bugetarilor au fost reduse cu 25%. Reducerea salarială era prevăzută inițial până la sfârșitul anului 2010.

Au existat și alte măsuri: diminuarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile, restrângerea numărului de angajați din sectorul public și măsuri fiscale suplimentare.

MEDIAFAX a anticipat decizia privind TVA-ul, relatând, pe baza unor surse oficiale, că Guvernul urma să aleagă creșterea taxei la 24% în cazul în care cota unică de impozitare nu era și ea majorată.

Informația a fost preluată de Cuvântul Libertății în ediția din 28 iunie 2010:

„Guvernul a decis creșterea TVA de la 19% la 24%, fără a majora și cota unică de impozitare, urmând totodată să ceară Parlamentului dă urgenteze procedura de aplicare a legilor privind reducerea salariilor bugetarilor (…)  Surse oficiale declaraseră încă de vineri, agenţiei MEDIAFAX, că Executivul analizează majorarea TVA la maxim 23% în cazul în care va fi majorată şi cota unică de impozitare sau la 24% dacă impozitul unic va fi păstrat la nivelul actual de 16%”, a scris ziarul Cuvântul Libertății pe 28 iunie 2010.

Premierul Emil Boc a apărat ulterior decizia de majorare a TVA, invocând hotărârea Curții Constituționale privind pensiile.

„După decizia Curţii Constituţionale, nu am avut la dispoziţie o altă alternativă imediată şi legală alta decât aceea de majorare a TVA”, a răspuns Boc la solicitarea presei de a comenta declaraţiile preşedintelui privind majorarea TVA, a relatat MEDIAFAX. 

Oamenii au ieșit în stradă

Măsurile au provocat o mobilizare sindicală de amploare. În mai 2010 au avut loc proteste succesive ale profesorilor, funcționarilor, polițiștilor, angajaților din sănătate și ai altor categorii de bugetari. Pensionarii au ieșit, de asemenea, în stradă.

Unul dintre cele mai importante momente a avut loc pe 19 mai 2010, când aproximativ 30.000 de sindicaliști s-au adunat în Piața Victoriei, potrivit informațiilor obținute atunci de MEDIAFAX.

Protestatarii au contestat reducerea salariilor și pensiilor și au cerut demisia Guvernului Boc. Relatarea MEDIAFAX consemna și mesajele de pe bannerele manifestanților: „Ne-aţi ciuruit, vă ciuruim”, „Vă informăm: gradul de suportabilitate a atins apogeul”, „România, ultimul episod”, „Vouă vă dăm 25% din salarii dacă plecaţi”, „Voi trăiţi bine, noi nu, ne-aţi ciuruit” şi „Nu scapă unul”.

Protestele nu s-au limitat la București. Măsurile de austeritate au fost contestate și în Valea Jiului, unde pensionari, mineri, studenți și medici au manifestat în Lupeni și Petroșani.

Jurnalul Național relata în ediția din 20 mai 2010, citând MEDIAFAX: „Sute de locuitori din Valea Jiului au manifestat ieri pe străzile din municipiile Lupeni și Petroșani împotriva măsurilor anunțate de Executiv, informează Mediafax. Reprezentanți ai pensionarilor, ai minerilor, ai studenților, ai medicilor au scandat lozinci împotriva Guvernului Boc și a președintelui Băsescu”.

Guvernul Boc supraviețuiește moțiunii de cenzură

Conflictul social s-a transformat rapid într-o confruntare politică.

Pe 15 iunie 2010, Parlamentul a dezbătut o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Boc, depusă în contextul asumării răspunderii Executivului asupra măsurilor de austeritate.

Moțiunea nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată, astfel că Guvernul Boc a rămas în funcție, iar pachetul legislativ privind reducerea salariilor a mers mai departe.

2010, anul austerității

Privit retrospectiv, 2010 a fost anul în care România a încercat să-și repare rapid finanțele publice în timp ce economia încă resimțea puternic efectele crizei mondiale.

Guvernul Boc a ales o ajustare fiscală dură: reducerea cheltuielilor publice prin tăieri salariale și reduceri de personal, combinată cu majorarea TVA. Măsurile au contribuit la reducerea deficitului, dar au provocat o puternică reacție socială și au redus veniturile disponibile într-o perioadă în care consumul și economia erau deja afectate.

Pentru MEDIAFAX, 2010 a însemnat nu doar relatarea unor decizii economice care au afectat milioane de români, ci și documentarea, de la fața locului, a reacției societății la acestea. Informațiile despre proteste, deciziile Guvernului și negocierile privind măsurile fiscale au fost preluate de presa scrisă, confirmând rolul agenției de furnizor rapid de informație pentru publicațiile din România.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.