ALEGERI PARLAMENTARE: Candidaţi în Harghita sunt Duşa, Kelemen, Korodi şi unul din cei mai bogaţi politicieni, Verestoy

Ministrul de Interne, Mircea Duşa, liderul UDMR, Kelemen Hunor, fostul ministru al Mediului Korodi Attila, şeful Federaţiei de Hochei, Tanczos Barna, veteranul parlamentarilor din Harghita, Verestoy Attila, unul din cei mai bogaţi politicieni, şi o femeie preot vor candida la alegerile parlamentare.

1936 afișări
Imaginea articolului ALEGERI PARLAMENTARE: Candidaţi în Harghita sunt Duşa, Kelemen, Korodi şi unul din cei mai bogaţi politicieni, Verestoy

ALEGERI PARLAMENTARE: Candidaţi în Harghita sunt Duşa, Kelemen, Korodi şi unul din cei mai bogaţi politicieni, Verestoy (Imagine: Liviu Chirica/Mediafax Foto)

Cinci din cei şapte parlamentari aleşi în urmă cu patru ani în Harghita, între care preşedintele filialei judeţene a PSD, actualul ministru de Interne Mircea Duşă, şi liderul UDMR, Kelemen Hunor, vor candida pentru un nou mandat. Vor cere votul harghitenilor şi fostul ministru al Mediului, deputatul Korodi Attila, dar şi veteranul parlamentarilor din judeţ, Verestoy Attila.

Din partea UDMR vor candida, dintre actualii parlamentari, Kelemen Hunor, Korodi Attila, Verestoy Attila şi Antal Istvan. Tot din partea UDMR, candidează pentru prima dată Moldovan Jozsef, Tanczos Barna şi Mik Jozsef.

Din partea USL candidează pentru un nou mandat deputatul Mircea Duşa (PSD), cei care se vor afla pentru prima dată faţă în faţă cu electoratul fiind Niculae Niga (PNL), Cristina Vaida (PNL), Ioan Crăciunaş (PNL), Teodor Dobrean (PNL), Alexandru Tompea (PNL) şi Dan Emanuel Petruţ (PSD).

De la Alianţa România Dreaptă (ARD) vor candida la alegerile parlamentare din decembrie Radu Botezatu (Forţa Civică), precum şi Mitică Ducu, Cristina Timariu, Veronica Arsintea, Petru Runcan, Adrian-George Ciobanu şi Adrian Trif de la PDL.

Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), participant pentru prima oră la alegerile parlamentare, a lansat în cursa electorală o listă completă, pe care figurează Csibi Zoltan, Sorban Attila, Szekely Reka Kinga, Lazar Ede, Szabo Tibor, Papp Elod şi Zakarias Zoltan.

În total, la alegerile parlamentare vor candida, în Harghita, 34 de reprezentanţi de la şapte formaţiuni politice.

Nume sonore din UDMR, o femeie preot şi economişti, în cursa electorală în Harghita

În Colegiul 1, fostul ministru al Mediului şi actual deputat Korodi Attila (UDMR) va candida împotriva fostului trezorier şef Niculae Niga (PNL), a economistului Radu Botezatu (ARD) şi a profesorului Csibi Zoltan (PPMT), în timp ce în Colegiul 2 fostul ministru al Culturii Kelemen Hunor (UDMR) îi va avea ca adversari pe contabila Cristina Vaida (PNL), managerul Mitică Ducu (PDL) şi inginerul Sorban Attila (PPMT).

În Colegiul 3, lupta se va da între deputatul Antal Istvan (UDMR), pensionarul MAI Ioan Crăciunaş (USL), politologul Cristina Timariu (PDL) şi preotul unitarian Szekely Reka Kinga (PPMT), în tmp ce în Colegiul 4 vor candida fostul secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Moldovan Jozsef (UDMR), notarul public Teodor Dobrean, consilierul social Veronica Arsintea (PDL) şi economistul Lazar Ede (PPMT).

În Colegiul 5, râvnit de toate formaţiunile politice care şi-au desemnat candidaţi în Harghita, bătălia se va da între ministrul de Interne Mircea Duşa (PSD), primarul staţiunii Borsec, Mik Jozsef (UDMR), economistul Petru Runcan (PDL), inginerul Szabo Tibor (PPMT), iar la Senat în Colegiul 1 vor candida fostul secretar de stat şi preşedintele Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă Tanczos Barna (UDMR), inginerul Alexandru Tompea (PNL), economistul Adrian-George Ciobanu (PDL) şi vicepreşedintele regional al PPMT, Papp Elod.

În Colegiul 2 pentru Senat vor încerca să îl detroneze pe senatorul Verestoy Attila (UDMR), după 22 de ani petrecuţi în Parlamentul României, inginerul Dan Emanuel Petruţ (PSD), preşedintele PDL Harghita, juristul Adrian Trif, medicul Zakarias Zoltan (PPMT).

Korodi Attila, ministru al Mediului în guvernările Boc şi Ungureanu, candidează pentru al doilea mandat de deputat

Korodi Attila este originar din Miercurea Ciuc, în 2001 a absolvit Facultatea de Inginerie Economică în limba germană la Universitatea Politehnică Bucureşti, iar în 2003, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, având master în Managementul Strategic. În perioada 2003-2006 a fost vicepreşedintele Consiliului Consultativ Unional.

Începând din 2004 şi până în 2007, a deţinut funcţia de secretar de stat responsabil de integrarea europeană în Ministerul Mediului.

Odată cu remanierea Guvernului Tăriceanu, prin realocarea ministerelor între membrii PNL şi cei ai UDMR, în aprilie 2007 Korodi a fost numit ministru al Mediului şi Dezvoltării Durabile, fotoliu pe care l-a ocupat până în decembrie 2008.

În 10 aprilie 2012, a revenit la conducerea Ministerului Apei, Pădurilor şi Mediului în Guvernul Ungureanu, până la căderea acestuia.

Potrivit declaraţiei de avere din 2012, Korodi Attila deţine, împreună cu soţia, un teren intravilan de 1.700 de metri pătraţi în Cioboteni, două apartamente în Miercurea Ciuc şi un autoturism Skoda Octavia. Are conturi curente şi depozite bancare în valoare de 24.487 lei şi aproximativ 1.200 de euro, dar şi datorii la bănci de 1.574 de franci eleveţieni, 54.447 de euro şi 41.000 de lei. În 2011, a primit o indemnizaţie de parlamentar de 55.488 de lei.

Ales deputat în Colegiul 1, a iniţiat, în mandatul 2008-2012, 16 propuneri legislative, a luat cuvântul de 48 de ori în 39 de şedinţe, a făcut 12 declaraţii politice şi a lansat 31 de întrebări şi interpelări.

În calitate de ministru al Mediului, Korodi Attila a afirmat că "aurul de la Roşia Montană trebuie exploatat", dar a solicitat "precauţie" chiar şi atunci când Traian Băsescu a cerut accelerarea procedurilor de avizare a proiectului aurifer.

Într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, ministrul Korodi afirma că ar fi "mai confortabil" dacă politicienii nu ar mai face comentarii "pe nicio parte" în legătură cu proiectul minier de la Roşia Montană, iar ministerul ar putea lucra.

În 9 decembrie vrea să-i convingă pe harghiteni să-i acorde voturile lor.

"Cei opt ani petrecuţi ori în structurile guvernamentale ori în Parlamentul României mi-au dat posibilitatea să acumulez multe cunoştinţe, experienţă în domeniul politicilor publice, de mare valoare pentru circumscripţia pe care o reprezint şi pentru secuime. Mă simt plin de energie şi vreau să lucrez mai departe, pentru că văd rodul muncii mele în lucrurile bune care s-au întâmplat şi se întâmplă în secuime", susţine el.

Unul dintre contracandidaţii lui Korodi este fostul trezorier-şef la Direcţia da Finanţe Harghita Niculae Niga, numit de PNL, pe ultima sută de metri, să candideze pentru mandatul de deputat în Colegiul 1.

Niculae Niga, născut în 1947, este cel mai vârstic candidat care va participa la alegerile parlamentare în Harghita şi l-a înlocuit în ultimul moment pe Domokos Laszlo, care a decis să se retragă. De profesie economist, a fost trezorier-şef la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Harghita până în luna martie, când a ieşit la pensie.

Potrivit declaraţiei de avere completată în martie, Niga deţine trei terenuri intravilane în Harghita, două apartamente în Miercurea Ciuc şi o casă de vacanţă într-un sat aparţinător comunei Ciceu, un autoturism Dacia şi unul Peugeot, un depozit de 35.143 de lei. În ultimul an fiscal el a câştigat de la DGFP un salariu de 89.692 lei.

Kelemen Hunor, criticat ca ministru al Culturii pentru Roşia Montană, candidează pentru al patrulea mandat consecutiv de deputat

Kelemen Hunor este cel care în februarie 2011 a preluat de la Marko Bela funcţia de preşedinte al UDMR.

În vârstă de 45 de ani, Kelemen Hunor s-a născut în comuna Cârţa, judeţul Harghita, a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară la Universitatea de Ştiinţe Agricole Cluj şi apoi Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai".

În perioada 1990-1997 a fost redactor la Radio Cluj, emisiunea în limba maghiară, iar între anii 1993 şi 1997 a fost şi redactor la revista culturală "Korunk".

Kelemen Hunor este acum la al treilea mandat consecutiv de deputat de Harghita, el candidând pentru al patrulea în Colegiul 2.

În perioada 1999-2007 a fost preşedinte în Consiliul de Coordonare al UDMR, iar din anul 2007 a devenit preşedinte executiv al Uniunii, în 2011 preluând conducerea UDMR.

În legislatura 2008-2012 a iniţiat şase propuneri legislative şi a avut două interpelări în Camera Deputaţilor, a semnat patru moţiuni de cenzură - toate iniţiate în 2009 de deputaţii şi senatorii PNL şi UDMR împotriva Guvernului PDL-PSD -, a luat cuvântul în plen de 17 ori şi de 26 de ori în şedinţele Biroului Permanent.

Kelemen Hunor a participat şi la alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie 2009, când a obţinut 3,83 la sută din voturile valabil exprimate.

În ultimul său mandat de deputat, şi-a sporit averea cu o casă de locuit a cărei suprafaţă măsoară 119,85 de metri pătraţi şi cu un teren intravilan de 292 de metri pătraţi, ambele cumpărate în anul 2010 în Cluj-Napoca, împreună cu părinţii săi, potrivit declaraţiei de avere din iunie 2012.

Din acelaşi document reiese că a încasat, în 2011, în calitate de ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional, suma de 55.488 de lei şi un salariu de la UDMR în valoare de 49.060 de lei.

Kelemen Hunor este asociat la Medianet SRL din Miercurea Ciuc, membru fondator al Fundaţiei "Kos Karoly Akademia" din Bucureşti, făcând parte şi din Consiliul de Adminstraţie al acesteia, precum şi preşedintele Fundaţiei pentru Şcoală din Cluj-Napoca.

Liderul UDMR este şi membru al Uniunii Ziariştilor Maghiari din România.

Potrivit CV-ului său, Kelemen Hunor a publicat două volume de poezii şi un roman şi are peste 100 de articole publicate în diferite reviste. De asemenea, a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor, în 1995, şi cu Premiul Litea-Budapesta, în 1996.

În anul 2000 a primit din partea preşedintelui ţării Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Comandor, iar în 2008 Ordinul Crucea Mijlocie al Republicii Ungare.

În iulie 2011, Kelemen a fost contestat vehement, fiind acuzat de "distrugerea masivului Cârnic" din Roşia Montană şi fiindu-i cerută demisia din funcţia de ministru al Culturii, după ce a aprobat certificatul de descărcare de sarcină arheologică.

Preşedintele UDMR i-a nemulţumit, prin declaraţiile sale referitoare la disputele în cazul reînhumării scriitorului maghiar Nyiro Jozsef pe teritoriul României, şi pe liderii Partidului Civic Maghiar şi ai Consiliului Naţional Secuiesc. La sfârşitul lunii mai, Kelemen a declarat că zarva creată în jurul acestui eveniment a fost "un scandal ieftin şi hiperpolitizat" şi că preşedintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo, nu ar fi trebuit să fie prezent în campanie în România şi nici să participe la campania electorală pentru alegerile locale a PCM, al cărui preşedinte de onoare este.

Discursul de precampanie al lui Kelemen Hunor reia temele consacrate ale UDMR, respectiv revizuirea Constituţiei şi reorganizarea administrativ-teritorială.

Unul dintre contracandidaţii lui Kelemen este Cristina Vaida de la PNL, o contabilă de 44 de ani.

Cristina Vaida este de profesie "planificator principal" şi are domiciliul în oraşul Bălan. În prezent, este contabilă la o societate comercială, de unde a obţinut, în 2011, un salariu de 12.000 de lei. Anul trecut şi-a suplimentat veniturile cu 3.000 de lei, câştigaţi ca agent de asigurări. Din documentele depuse la BEJ reiese că are un apartament în Bălan şi două autoturisme Dacia Logan. Ea a contractat şi două împrumuturi la bănci, unul în valoare de 11.000 de euro şi altul de 33.000 de lei, ambele scadente în 2017.

Antal Istvan, decanul de vârstă al parlamentarilor harghiteni, investeşte în cărţi şi tablouri

Deputat începând din 1992, Antal Istvan candidează pentru al şaselea mandat consecutiv.

Născut în 23 iunie 1948, la Racoş, în judeţul Braşov, a absolvit TCM, în 1972, în cadrul Universtăţii Tehnice Braşov.

El deţine aproximativ 32 de hectare de teren agricol şi forestier în Harghita şi Braşov, dobândite prin retrocedare, are două case, una la Racoş, în judeţul Braşov, şi una la Odorheiu Secuiesc, în Harghita, precum şi spaţii comerciale/de producţie de 2.000 de metri pătraţi la Racoş. Mai are un autoturism Toyota Avensis, dar cele mai valoroase sunt biblioteca personală, cu peste şase mii de volume, evaluată la mai mult de 14.000 de euro, precum şi tablourile pictorilor contemporani, în valoare de 15.000 de euro, potrivit declaraţiei de avere postată în 2012 pe site-ul Parlamentului.

În 2008 a fost reales deputat în Colegiul 3 din Harghita. În acest mandat de patru ani a luat cuvântul în Parlament de 31 de ori, este autorul a cinci declaraţii politice şi a avut 15 propuneri legislative.

"Următorii patru ani vor fi, într-adevăr, decisivi pentru România şi pentru Parlamentul României, dacă ne gândim că perioada care a trecut a fost destul de bulversantă. Clasa politică românească are obligaţia să pună lucrurile la punct şi să intre în normalitate. Personal, cred că avem o şansă, în următorii ani, să depăşim criza europeană şi criza morală care s-a simţit şi încă se simte, speranţele mele sunt ca să avem noi, cei din UDMR, un grup puternic, să avem şansa să îmbunătăţim, împreună cu ceilalţi colegi din Parlament, legislaţia şi să intrăm în normalitate în sfârşit, după mai mult de 20 de ani de la căderea comunismului", a spus candidatul UDMR în Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor.

Antal Istvan se va confrunta, în acest colegiu, cu un fost şef al Poliţiei municipiului Odorheiu Secuiesc, Ioan Crăciunaş, acum pensionar, care candidează din partea USL.

Liberalul Ioan Crăciunaş este unul dintre pensionarii fericiţi, cu o pensie de la MAI de 51.600 de lei pe an. În plus, are, potrivit declaraţiei de avere, un teren şi o casă de locuit în municipiul Odorheiu Secuiesc, un teren şi o casă de vacanţă în comuna Mărtiniş, precum şi un autoturism Volkswagen.

Jozsef Moldovan, fost secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor, va candida pentru primul său mandat de deputat

În 1999, Jozsef Moldovan a absolvit profilul matematică-fizică (seral) la Grupul Şcolar Agricol din comuna Corbu. Între 2000 şi 2006 a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administrative, specializarea Managementul Firmei, la Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mureş, iar din septembrie 2008 până în ianuarie 2012 a studiat la Universitatea din Petroşani, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică. A început să lucreze în 1998 şi a ocupat diverse funcţii, precum agent vamal şi referent marketing, asistent director vânzări, director export şi key account până în anul 2007, când a fost numit directorul general al Companiei Naţionale a Uraniului (CNU) din Bucureşti.

Presa a relatat că la sfârşitul anului 2008, înaintea alegerilor parlamentare, Agentia Naţională de Integritate a declanşat procedura de verificare din oficiu a averii directorului general al CNU, Jozsef Moldovan , atunci candidat din partea UDMR în Colegiul 9 din Suceava, unde Compania Naţionala a Uraniului are o sucursală, pentru nedepunerea declaraţiilor de avere şi de interese, acesta primind şi amenda maximă, de 500 de lei.

În 2009 s-a întors în Harghita, unde a activat, timp de un an, ca director în cadrul Consiliului Judeţean, iar în 2010 a preluat un post de secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, pe care l-a ocupat până în mai 2012. La câteva zile după ce a fost demis din funcţia de secretar de stat, printr-o decizie a premierului Victor Ponta, Jozsef Moldovan a fost implicat într-un grav accident rutier produs în Harghita.

Acum candidează pentru mandatul de deputat în Colegiul 4, în zona Praid-Cristuru Secuiesc-Gheorgheni, deoarece crede că este nevoie de un om "dinamic şi pragmatic, care să se preocupe de problemele acute ale oamenilor din această regiune, şi anume grija zilei de mâine, creşterea şomajului, lipsa dezvoltării durabile a zonei".

"Eu cred în forţa şi înţelepciunea comunităţii, cred într-un viitor mai sigur, mai stabil aici, acasă. Trebuie să venim cu soluţii reale pentru aceste probleme, să avem o strategie economică viabilă şi credibilă pentru alegători, în vederea dezvoltării sustenabile a localităţilor, a zonei, a judeţului, a întregului Ţinut Secuiesc. Cred că e timpul să redăm oamenilor speranţa şi credinţa că se poate trăi în condiţii mai bune, că putem crea un viitor sigur acum, nu numai pentru nepoţii noştri, dar chiar şi pentru noi, pentru generaţiile prezente", spune Jozsef Moldovan.

În acelaşi Colegiu 4, un notar public în vârstă de 27 de ani a fost desemnat de PNL să candideze la aceste alegeri.

Teodor Constantin Dobrean, născut în 1985, în oraşul Gheorgheni, este notar public. Averea lui constă într-un apartament cumpărat în oraşul natal, potrivit documentelor depuse la BEJ. În schimb, a reuşit să câştige, în 2011, 100.000 de lei ca notar.


Ministrul Duşa, singurul parlamentar român din Harghita de după revoluţie, vrea al treilea mandat de deputat; contracandidatul său - primarul din Borsec

Mircea Duşa s-a născut în 1955, la Topliţa. În 1988 a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice în Bucureşti, iar în 2004 şi-a obţinut masteratul. El este căsătorit şi are doi copii.

El are o vastă experienţă în administraţia publică, începându-şi activitatea în domeniu ca şef de serviciu la Consiliul Popular al oraşului Topliţa în 1976, apoi ca viceprimar şi din 1996 ca primar, până în 2001, când a fost numit prefect al judeţului Harghita.

Duşa este membru în organizaţia judeţeană a PSD din anul 1996, iar în 2001 a fost ales lider al social-democraţilor harghiteni, pe care îi conduce şi în prezent.

În 2004 a câştigat primul său mandat de deputat în Colegiul 5, în care se află şi localitatea sa natală. Mircea Duşa este primul şi singurul parlamentar român din Harghita ales după revoluţia din 1989 şi până în prezent.

În 2008, Mircea Duşa a primit mandatul de deputat pe listele Alianţei Politice PSD - Partidul Conservator (PC), în urma redistribuirii voturilor.

Din septembrie 2010 până în mai 2012 a fost liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, fiind unul dintre cei mai vocali parlamentari ai PSD.
În mandatul 2008-2012 a luat cuvântul de 491 de ori în 152 de şedinţe, a fost autorul a 42 de declaraţii politice, a înaintat 49 de propuneri legislative şi a lansat 38 de întrebări şi interpelări. Alături de parlamentarii PDL, este semnatarul Legii privind alegerea primarului dintr-un singur tur, însă la votul final s-a abţinut. Aproape toate iniţiativele sale legislative adoptate în Parlament au fost semnate de mai mulţi parlamentari.

Dacă la începutul mandatului Mircea Duşa avea un apartament şi un teren intravilan în Topliţa, în ultimii patru ani şi-a sporit averea cu încă un teren şi un apartament în Sâncraiu de Mureş.

În cea mai recentă declaraţie de avere, completată în acest an, Duşa menţionează că are două terenuri, unul de 113,6 metri pătraţi în intravilanul municipiului Topliţa şi altul de 283,5 metri pătraţi la Sâncraiu de Mureş şi câte un apartament în cele două localităţi. Mai are un autoturism Skoda Superb, dar şi două împrumuturi bancare, de 31.000 de lei, respectiv 15.000 de euro, cu scadenţă în 2015.

În 2011, Duşa, a cărui soţie este procuror la Parchetul Judecătoriei Topliţa, a câştigat o indemnizaţie de parlamentar de 55.488 de euro.

În Guvernul Ponta, Mircea Duşa a ocupat, mai întâi, funcţia de ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, pe care i-a cedat-o lui Dan Şova în august, când a fost numit ministru de Interne.

Mircea Duşa este cunoscut pentru replicile date liderilor maghiari, cu prilejul diferitelor acţiuni politice organizate de aceştia în judeţele din aşa-zisul Ţinut Secuiesc.

"Candidez în acelaşi colegiu în care am candidat în ultimele două legislaturi, pentru că mă simt responsabil şi mie nu-mi place să fug dintr-un colegiu într-altul - probabil că unii îşi schimbă colegiile în funcţie de reprezentarea USL - eu sunt responsabil faţă de românii din Harghita şi de colegiul în care am fost ales şi nu îmi permit să plec în alt colegiu, riscând, probabil, dacă aş pleca, chiar ca românii să nu mai aibă un reprezentant în Parlamentul României", a explicat Mircea Duşa.

El îl va avea contracandidat în Colegiul 5 pe primarul staţiunii Borsec, Mik Jozsef.

Mik Jozsef are 37 de ani şi a absolvit Liceul Teoretic "Marton Aron" din Miercurea Ciuc - secţia informatică în 1994, iar în 2004 Colegiul "Gabor Denes" din aceeaşi localitate. În prezent, este student în anul III la Facultatea de Drept Administrativ la Universitatea "Lucian Blaga"- filiala Miercurea Ciuc. Din 1994 a fost, pe rând, analist programator în Borsec, director executiv la o firmă de construcţii în aceeaşi localitate, apoi viceprimar al staţiunii între 2003 şi 2008. Din 2008 este primarul localităţii Borsec.

Deţine, împreună cu soţia, un apartament şi un autoturism Nissan, potrivit ultimei declaraţii de avere. Are, însă, şi datorii de 90.000 de lei la BCR, în urma unui împrumut scadent în 2030. În 2011 a câştigat, de la Primăria Borsec, un salariu anual în valoare de 32.472 de lei.

În perioada mandatului său, staţiunea Borsec a primit mai multe finanţări de la Ministerul Dezvolării Regionale şi Turismului (MDRT), fiind amenajate pârtii de schi şi centrul staţiunii. Un alt proiect menit să relanseze turismul în zonă, în valoare de 4,77 milioane de euro (fără TVA), finanţat în principal de MDRT, este în derulare şi vizează construcţia unui complex balneoclimateric, cu săli de tratament, saune şi bazine pentru băi.

"În anul 2002 s-a închis singura bază de tratament care funcţiona în Borsec. Noul centru va dispune, printre altele, de o bază de tratament, cu săli de masaj şi hidroterapie, tratament cu nămol, bazine pentru băi termale, saune, săli pentru gimnastică medicinală şi bazine wellness", a spus Mik Jozsef.

În ceea ce priveşte candidatura sa pentru Camera Deputaţilor, Mik susţine că vrea să atingă "rezultate mai bune, în meciuri mai mari".

Tanczos Barna, preşedintele Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, vrea să fie senator

Tanczos Barna a absolvit ASE în 1998 şi a ajuns direct în Parlamentul României, unde a ocupat o funcţie de expert în sectorul legislativ, conform CV-ului. În 2000 a făcut studii postuniversitare la Institutul Bancar Român, între 2006 şi 2007 a făcut un master la Colegiul Naţional de Apărare, iar în 2007 a urmat un program de Formare Specializată destinat Funcţionarilor Publici de Conducere, la Institutul Naţional de Administraţie.

Între 2005 şi 2007, Tanczos Barna a fost preşedinte-director general la Agenţia Domeniilor Statului. În această funcţie a fost la un pas de moarte, în martie 2006, fiind înjunghiat în biroul său de omul de afaceri ieşean Alecu Chitaru. Agresorul a declarat, la vremea respectivă, că nu a vrut să-l omoare şi că a vrut doar să-i facă "un Z pe fund, la fel cum le făcea Zorro răufăcătorilor".

Ca secretar de stat, Tanczos Barna a schimbat des ministerele. În perioada 2007-2009, a fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, din ianuarie până în iulie 2010 a ocupat aceeaşi funcţie în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, iar din iulie 2010 şi până mai 2012 a fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

În 2008 a fost desemnat preşedinte al Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, pe care o conduce şi în prezent. Numele său a apărut în mai multe scandaluri legate de sportul rege în Harghita, hocheiul.

De 1 Decembrie 2011, singurul jucător din Bucureşti a fost agresat, în cantonament la Miercurea Ciuc, de colegii săi de etnie maghiară din lotul sub 16 ani al României, fiindcă le-a cerut coechipierilor să vorbească limba română "măcar de Ziua Naţională".

Tanczos şi-a apărat coetnicii spunând că "a fost o joacă de copii", însă în 18 decembrie 2011 preşedintele FRHG avea să răspundă altor acuzaţii, aduse hocheiştilor de etnie maghiară din naţionala României, care au tăcut la intonarea imnului de stat, dar l-au cântat pe cel al Ungariei, la partida România - Ungaria din cadrul turneului "Euro Ice-hockey Challenge", desfăşurată pe Patinoarul "Vakar Lajos" din Miercurea Ciuc.

Atunci, el a afirmat că "problema imnului naţional de la meciul cu Ungaria este una falsă şi lipsită de orice legătură cu realitatea".

Potrivit declaraţiei de avere din iunie, postată pe site-ul Consiliului Judeţean Harghita - instituţie în cadrul căreia lucrează, la Direcţia pentru Agricultură, Tanczos Barna deţine două terenuri cu o suprafaţă totală de aproape 900 de metri pătraţi şi o casă de locuit în intravilanul comunei Sâncrăieni. Are conturi curente în valoare de aproximativ 42.000 de lei, 2.700 de forinţi şi 929 de euro, dar şi datorii de 500.000 de lei şi 50.000 de euro.

În 2011 a câştigat, ca secretar de stat în MADR, 53.732 de lei şi o bursă de doctorand de la Institutul Politehnic din Bucureşti de 15.000 de lei.

În 9 decembrie, le va cere voturile harghitenilor pentru mandatul de senator în Colegiul 1.

"E o intenţie legitimă din partea mea de a candida pentru o asemenea de funcţie, am o experienţă destul de lungă în administraţie, în activitatea publică şi mai mult de opt ani am strâns, cred, suficientă experienţă, care trebuie valorificată şi la nivelul legislativului", a declarat Taczos Barna.

În Colegiul 1 de Senat, candidatul USL este liberalul Alexandru Tompea.

El s-a născut în anul 1958 şi este inginer în tehnologie chimică anorganică, având certificatele de absolvire a cursurilor în Managementul strategic şi planificare economică (1991), în Managementul operaţiunilor de comerţ exterior (1996) şi de cunoaştere a limbii germane, obţinut în 2005 la Catedra germanistică a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza". Începând din 1985 a lucrat ca inginer stagiar la Combinatul de Fibre Sintetice Săvineşti, apoi la Intreprinderea de Matriţe şi Piese Turnate din Fontă Odorheiu Secuiesc, la SC Ediltop Urban SRL Topliţa ca inginer chimist, devenind, apoi directorul tehnic al societăţii de gospodărire orăşeneşti. În 2005 s-a orientat către domeniul salubrizării, ocupând postul de director general la SC Salubriserv SA Târgu Mureş, iar în prezent este directorul adjunct al SC Ave Huron SRL.

Potrivit declaraţiei de avere din iulie 2012, Tompea deţine două terenuri în Topliţa, unul intravilan de 1.079 de metri pătraţi şi unul extravilan de 6.803 de metri pătraţi, ambele moştenite, două case de locuit, un autoturism Renault Megane, bijuterii din aur în valoare de 6.000 de euro, precum şi depozite bancare de 10.400 de euro şi 108.740 de lei. În 2011 a încasat de la firma în care lucrează un venit anual de 83. 888 de lei, la care se adaugă retribuţia anuală de 16.800 de lei a soţiei.

Alexandru Tompea (PNL) crede că originea sa "amestecată" îl face un bun cunoscător al problemelor tuturor locuitorilor judeţului.

"Motivaţia acceptului meu (de a candida - n.r.) este în primul rând faptul că reprezintă o sarcină de partid care vine ca o încununare a celor aproape 30 ani de activitate în funcţie decizională în cadrul serviciilor de utilităţi publice. Consider că faptul de a avea o origine amestecată germano-romano-maghiară, născut şi crescut pe meleaguri harghitene, mă face un bun cunoscător al problemelor tuturor cetăţenilor", a spus Alexandru Tompea.

Verestoy Attila, veteranul parlamentarilor în Harghita şi unul dintre cei mai bogaţi politicieni, vrea pentru al şaptelea mandat de senator

Verestoy Attila s-a născut la Odorheiu Secuiesc, în 1954. La 24 de ani a absolvit Facultatea de Tehnologie Chimică din Universitatea Bucureşti, în 1994 - Colegiul Naţional de Apărare din Capitală, doi ani mai târziu a urmat cursurile Colegiului de studii strategice "George C. Marshall" din Germania, iar în 1999 a devenit doctor în chimie anorganică şi protecţia mediului la Universitatea Politehnică din Bucureşti.

Verestoy Attila conduce detaşat în topul veteranilor din Parlament, cu o vechime de senator de 22 de ani. Reales, în 2008, în Colegiul 2 din Harghita, senatorul Verestoy Attila a iniţiat, în ultimii patru ani, cinci propuneri legislative şi a luat cuvântul în plen de 111 ori.

După un grav accident de circulaţie petrecut în noiembrie 2011 pe DN 1, în localitatea clujeană Izvorul Crişului, Verestoy a absentat din Parlament mai multe luni, timp în care a suferit operaţii la o mână şi la un picior. El a revenit în prim-planul politicii în 4 septembrie 2012, când a fost numit chestor al Senatului.

La sfârşitul anului 2011, Verestoy Attila avea o avere de aproximativ 70 de milioane de euro, aflându-se în ultimii 15 ani în topurile celor mai bogaţi politicieni români.

Senatorul UDMR este cunoscut pentru afacerile cu cherestea, însă investeşte şi la bursă, obţinând astfel venituri nete de milioane de euro.

În Harghita, senatorul Verestoy Atilla este poreclit "drujba lui Dumnezeu". La mijocul anilor 1990, numele său a fost legat de exploatarea pădurilor din Harghita şi Covasna, însă niciuna din acuzaţii nu s-a concretizat în punerea sa sub acuzare.

Potrivit presei centrale, o afacere de la începutul anului 2005 a atras însă atenţia procurorilor DNA, cea prin care sindicatul de la Poşta Română cumpăra tichete de masă de la compania senatorului, Hungastro (vândută ulterior concernului francez Accor), banii provenind de la Poştă în baza unui contract fictiv. Tranzacţiile dintre sindicat, compania Poşta Română şi Hungastro, de ordinul zecilor de miliarde de lei lunar, au fost suspectate de evaziune fiscală.

Tot presa a scris că numele acestuia apare şi într-un scandal din 2007, când senatorul ar fi câştigat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în urma unui pont, nu mai puţin de 10 milioane de euro în 19 minute. Verestoy a fost acuzat că s-a folosit de informaţiile obţinute prin natura funcţiei de parlamentar şi că a vândut atunci când titlurile se tranzacţionau la un preţ bun.

Senatorul Verestoy deţine 13 milioane de titluri FP, evaluate la aproximativ 7 milioane de lei, în comparaţie cu cele 41,2 milioane de acţiuni pe care le avea la începutul lunii noiembrie a anului trecut, conform declaraţiei de avere publicate pe site-ul Senatului.

Valoarea totală a portofoliului pe care Verestoy Attila îl deţine pe BVB se ridică la 35,3 milioane de lei. Printre altele, senatorul are acţiuni la toate cele cinci societăţi de investiţii financiare, precum şi la Transgaz şi Banca Transilvania. De asemenea, Verestoy are plasamente de milioane de euro în societăţi străine, cum ar fi cel de 1,5 milioane de euro în compania elveţiană Eurorailway Holding sau în diverse companii din Ungaria.

Conform declaraţiei de avere din 2012, senatorul Verestoy mai deţine, împreună cu soţia, şase terenuri în Bucureşti, Ilfov şi Harghita, şapte imobile - dintre care patru în Capitală, două în Harghita şi unul în Ilfov, două automobile, bijuterii în valoare de 58.000 de euro şi tablouri de 25.000 de euro, aproape 10 milioane de euro în conturi şi alte câteva milioane de euro şi de lei în acţiuni la societăţi închise, 40.000.000 de forinţi în bănci şi, împreună cu soţia, un portofoliu de peste 32.000.000 de milioane de lei în acţiuni la societăţi listate pe bursă.

În acelaşi colegiu, social-democratul Emanuel Dan Petruţ este candidatul USL.

Petruţ s-a născut în 1968. El a terminat liceul în Topliţa, iar în 1987 s-a înscris la Facultatea de Construcţii de Maşini din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca şi în 1992 a devenit licenţiat. S-a angajat, în acelaşi an, ca inginer stagiar, la S.C.Hodoşana S.A., o întreprindere de prelucrarea lemnului, unde a lucrat timp de doi ani. Apoi a lucrat la S.C.Romtop Industries S.A. Topliţa, unde a ocupat, timp de patru ani, funcţia de şef birou Mecano-Energetic, Aprovizionare şi Investiţii.

Anul 2008 a fost, pentru Emanuel Dan Petruţ, punctul de răscruce pentru lansarea în politică. S-a angajat la fabrica de îmbuteliere a apei minerale S.C.Bilbor Mineral Water şi, în paralel, a început cursurile Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicarii la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, iar în 2010 s-a înscris la masteratul Managementul Serviciilor Publice.

În prezent este consilier local în Topliţa şi studiază la Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mureş.

Împreună cu soţia, este proprietarul a cinci terenuri intravilane, fiecare de peste 400 de metri pătraţi, în Topliţa şi în zonele Banffy şi Bradul, un teren agricol de aproape 3.000 de metri pătraţi în Ungheni, precum şi o casă de locuit în Topliţa. El are de restituit băncilor 9.500 de dolari şi 36.000 de lei.
În 2011 a primit un salariu net de 31.200 de lei de la SC Bilbor Mineral Water, la care se adaugă indemnizaţia de consilier local de 5.586 de lei.

"Consider că pentru funcţia de senator mă recomandă profesionalismul, puterea de cooperare şi colaborare, integritatea şi onestitatea, entuziasmul şi respectul", a afirmat Petruţ.

Alianţa România Dreaptă (ARD) a lansat în cursă cei mai mulţi candidaţi economişti

Candidatul ARD în Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor Radu Botezatu (Forţa Civică). El s-a născut în Constanţa în 1972 şi locuieşte într-o vilă din oraşul Voluntari. Este de profesie economist şi are trei terenuri în Moara Vlăsiei, Gărdiştea şi Voluntari, precum şi o casă în oraşul de domiciliu. El a investit 25.000 de lei în bijuterii şi tot atât în tablouri. Mai are un cont curent de 10.900 de lei, dar şi un împrumut de 106.900 de franci elveţieni, scadent în 2037. În 2011 a reuşit să câştige 98.642 de lei din activităţi independente.

Candidatul ARD în Colegiul 2 la Camera Deputaţilor, Mitică Ducu (PDL), este originar din Brăila. Născut în 1961, el s-a format ca economist şi în prezent conduce un IMM. Potrivit CV-ului, în 1980 a absolvit liceul în Slatina, în 2011 a obţinut diploma de licenţă de la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii "Hyperion" şi în prezent urmează cursurile masterului în aceeaşi disciplină la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu. A început să lucreze la 22 de ani, când s-a angajat ca operator chimist la Intreprinderea de Fibre Sintetice din Corabia, judeţul Olt. După trei ani, s-a mutat în judeţul Harghita şi s-a angajat, ca merceolog, la fosta Întreprindere Mecanică, în prezent societatea comercială "Bucin" din Gheorgheni, unde a activat până în 1991. Apoi a mai schimbat un loc de muncă şi, în paralel, a îndeplinit şi funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie la SC Agromec SA Dăbuleni. Începând din 2005 este managerul SC Prospect Consulting din Gheorgheni.

Ducu are un teren şi o casă de vacanţă în Izvoru Mureş, un teren şi două apartamente în Gheorgheni, un teren şi un spaţiu comercial în Voşlobeni, precum şi un autoturism Mercedes. În 2011 a câştigat 12.000 de lei, net, potrivit declaraţiei de avere.

Mandatul de deputat în Colegiul 3 este dorit de vicepreşedintele PDL Harghita, politologul Cristina Timariu. Cristina Timariu s-a născut în Constanţa, în 1983, şi locuieşte în comuna Tulgheş. Are diplomă de politolog şi în prezent este consilier local, administrator PFA şi preşedintele Organizaţiei de Tineret a PDL Harghita. Deţine, împreună cu soţul, un teren şi o casă de locuit în Tulgheş şi un autoturism BMW. În 2011 a obţinut venituri de 24.000 din activităţi independente şi o indemnizaţie de consilier local de 2.400 de lei.

Candidatul ARD în Colegiul 4 este un consilier social de la Primăria comunei harghitene Avrămeşti. Veronica Arsintea s-a născut la Iaşi, în 1974. Primul ei loc de muncă a fost la SC Avicola SA, unde a fost contabilă, în 2003. În 2004 s-a mutat în Harghita şi s-a angajat la Primăria comunei Avrămeşti, ca şi consilier social. În 2008 şi-a luat licenţa în Ştiinţe Administrative la Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mureş, iar în 2010 a susţinut disertaţia în Administraţie Publică Europeană la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu.

Arsintea are o casă în Iaşi, iar la capitolul "venituri" din declaraţia de avere depusă la BEJ, pe care le-a obţinut în anul fiscal 2011, a scris "salariu IPJ Harghita - 26.000 de lei".

În Colegiul 5, aspiră la un mandat de deputat şi Petru Runcan (PDL), preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din Bilbor.

Petru Runcan este din Bilbor şi are 51 de ani. Este de profesie economist, iar în prezent este director economic la o societate comercială. El este şi fermier, fiind preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din Bilbor. Averea sa constă într-un teren şi un spaţiu comercial în Bilbor, două terenuri şi o casă de locuit în municipiul Topliţa, un teren şi o casă de vacanţă la Năvodari, o autoutilitară Volkswagen, un BMW şi două maşini agricole. A acordat un împrumut de 45.000 de lei în nume personal şi în 2011 a câştigat un salariu de director economic de 110.000 de lei, încă 5.000 de lei din activităţi independente şi a beneficiat de subvenţii în valoare de 115.700 de lei.

La Senat, mandatul din Colegiul 1 este vizat de candidatul democrat-liberal Adrian-George Ciobanu, economist şcolit în Bucureşti, care lucrează în Harghita de 25 de ani.

Adrian-George Ciobanu s-a născut în Bucureşti, în 1964. În 1987 a obţinut diploma de economist la Facultatea de Planificare şi Cibernetică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, dar a început să lucreze încă de pe băncile facultăţii. Foarte bun vorbitor de limbă germană, certificat de Institutul Goethe, a fost angajat, din 1984 până în 1991, ca ghid turistic extern, pe relaţia Germania, la ONT Carpaţi Bucureşti. După terminarea facultăţii, şi-a făcut stagiatura ca economist la Direcţia Judeţeană de Poştă şi Telecomunicaţii Harghita din Miercurea Ciuc. În perioada 1991-1995, a fost şeful Biroului implementare şi realizare proiecte IT pentru Direcţia de Telecomunicaţii Harghita a Romtelecom, apoi a devenit directorul adjunct comercial al instituţiei. În 2011, în urma reorganizării Romtelecom, şi-a schimbat locul de muncă la Compania Naţională Loteria Română S.A. - Centrul de Profit Harghita, unde, în calitate de specialist în marketing, coordonează activităţile de vânzări.

Potrivit ultimei declaraţii de avere, are un autoturism Opel Astra, un cont curent de 20.000 de lei şi un altul de 10.000 de lei. În 2011 a obţinut, de la Romtelecom, un salariu de 12.000 de lei aferent perioadei ianuarie-martie, apoi salarii compensatorii în valoare de 41.000 de lei şi o retribuţie de 14.000 de lei pentru perioada aprilie-decembrie de la Compania Naţională Loteria Română.

Mandatul de senator în Colegiul 2 este dorit de preşedintele PDL Harghita, Adrian Trif.

Adrian Trif, de profesie jurist, locuieşte în Miercurea Ciuc, dar s-a născut, în 1972, în comuna Bilbor şi în prezent este director de marketing la o societate comercială. Cu toate acestea, declaraţia de avere depusă la BEJ este albă, nefiind completată la rubricile pentru proprietăţi şi venituri în 2011.

Candidaţii PPMT, desemnaţi pe ultima sută de metri; între ei, o femeie preot

Candidatul PPMT în Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor, Csibi Zoltan, a câştigat un salariu de 4.000 de lei în 2011. El s-a născut în 1974, în Miercurea Ciuc, fiind profesor, însă lucrează, în prezent, ca administrator şi nu pe bani foarte mulţi, întrucât, potrivit declaraţiei de avere, a câştigat doar 4.000 de lei în tot anul 2011, adică vreo 333 de lei pe lună. Începând din acest an, este şi consilier local în comuna Sântimbru, unde are un teren intravilan şi două case de locuit. Mai deţine un autoturism Dacia şi un Opel.

În Colegiul 2, candidatul PPMT este Sorban Attila, născut în 1965, la Vlăhiţa. Este de profesie inginer şi îşi desfăşoară activitatea ca manager la SC&SA Consulting SRL din Miercurea Ciuc, de unde a câştigat, în 2011, un salariu de 14.400 de lei. Are un teren în comuna Păuleni Ciuc, un apartament şi un teren în Miercurea Ciuc. La alegerile locale din acest an a candidat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita, însă a ieşit pe locul al treilea, după actualul şef al CJ, Borboly Csaba, şi candidatul PCM, obţinând 9,25 la sută din voturi. El a reuşit, însă, să ocupe un fotoliu de consilier judeţean.

O femeie preot candidează din partea PPMT pentru mandatul de deputat în Colegiul 3. Szekely Kinga Reka, născută în 1972, în Cristuru Secuiesc, este preot la Parohia Unitariană din Petreni şi locuieşte într-un apartament din municipiul Odorheiu Secuiesc. Conform declaraţiei de avere, a contractat un împrumut de 45.000 de euro, scadent în 2040. Anul trecut a beneficiat de un salariu de 14.160 de lei şi de o indemnizaţie de consilier la Episcopia Unitariană de 15.600 de lei.

Pentru mandatul de deputat în Colegiul 4, PPMT a desemnat un lector universitar - Lazar Ede. Născut în 1973 în Baia Mare, judeţul Maramureş, Lazar Ede s-a specializat ca economist. În prezent lucrează ca lector la Universitatea Sapientia, de unde a câştigat, în 2011, un salariu de 41.280 de lei. În cea mai recentă delaraţie de avere a acestuia sunt menţionate un apartament în Baia Mare, un teren şi o casă de locuit în Miercurea Ciuc, un teren şi o casă de vacanţă în Ungaria, precum şi un Opel Astra.

În Colegiul 5, PPMT speră să obţină un mandat de deputat prin fostul viceprimar din comuna Corbu, Szabo Tibor. În vârstă de 46 de ani, el este de profesie inginer, în prezent angajat la societatea de îmbuteliere a apei minerale Romaqua Borsec. Deţine un teren agricol, unul intravilan şi o casă de locuit în Borsec. În 2011, când era viceprimar, a câştigat un salariu de 24.000 de lei şi 200 de lei în calitate de colaborator Omniasig.

Cele două colegii de Senat din Harghita sunt râvnite de vicepreşedintele PPMT Papp Elod, respectiv de Zakarias Zoltan.

Papp Elod, candidatul în Colegiul 1, s-a născut în 1969 la Târgu Mureş, are o diplomă de politolog obţinută în Ungaria şi este licenţiat în Ştiinţe Administrative. El este asistent de relaţii publice la Asociaţia Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT). Este căsătorit şi are două fete gemene. Potrivit documentelor depuse la BEJ, Papp Elod deţine două apartamente în Miercurea Ciuc şi a câştigat, în 2011, un salariu de 36.000 de lei de la Asociaţia CNMT.

Zakarias Zoltan, candidatul PPMT în Colegiul 2, are 44 de ani şi este medic. În declaraţia de avere a menţionat un teren intravilan în Corunca, judeţul Mureş, un teren agricol în Vama Veche şi un apartament în Odorheiu Secuiesc. Are de achitat trei împrumuturi, unul de 12.300 de euro scadent în 2024, altul de 11.300 de euro scadent în 2020, iar cel de-al treilea de 9.999 de lei, cu termen de rambursare în 2018.

Patru din cinci candidaţi PPDD la Camera Deputaţilor, respinşi de BEJ întrucât nu au putut achita depozitul la AEP

Cu excepţia unui singur candidat, aspiranţii la mandate de deputat din partea PPDD în Harghita au fost respinşi, după ce au declarat că nu au bani să-şi achite depozitul la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Preşedintele BEJ Harghita, judecătorul Cristian Uţa, a respins candidaturile reprezentanţilor PPDD Ioan Popa (Colegiul 1 - Camera Deputaţilor), Costel Marian Cojocaru (Colegiul 2 - Camera Deputaţilor), Dumitru Tănase (Colegiul 3 - Camera Deputaţilor) şi Sztrati Lehel-Janos (Colegiul 4 - Camera Deputaţilor), întrucât din dosarele acestora lipseau chitanţele menite să justifice achitarea depozitului de 3.500 de lei/ persoană către AEP. Ei i-au mărturisit preşedintelui BEJ Harghita că nu au de unde să facă rost de aceşti bani.

Singurul dosar acceptat pentru Camera Deputaţilor din partea PPDD a fost al candidatului în Colegiul 5, Vasile Ţifrea, jurist, care profesează avocatura la cabinetul personal. Conform declaraţiei de avere, deţine un teren şi o casă de locuit în comuna Bilbor, are două împrumuturi bancare în valoare de 25.000 de lei şi 75.000 de euro, scadente în 2017, în 2011 obţinând un câştig de 8.000 de lei de pe urma activităţilor desfăşurate în cabinetul de avocatură, la care se adaugă 3.000 de lei rezultaţi din închirierea casei din Bilbor. 

 Cine te reprezintă? Află totul despre politicienii aflaţi în funcţii publice!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici