Alexandru Rogobete, întrebare incomodă adresată Oanei Gheorghiu după propunerea ca ministru. Programul de sănătate, „o rușine”

UPDATE: Rogobete critică dur Programul de Guvernare în domeniul sănătății: O rușine de program

Alexandru Rogobete critică în termeni duri capitolul dedicat sănătății din noul Program de Guvernare. Acesta susține că documentul nu oferă soluții concrete pentru principalele probleme ale sistemului public de sănătate și acuză o abordare bazată în principal pe reducerea cheltuielilor.

Rogobete afirmă că, în program, lipsesc măsuri clare privind resursa umană din sănătate, deblocarea posturilor din spitale, plata și reorganizarea gărzilor, precum și soluțiile pentru specialitățile deficitare și pentru ca personalul medical să rămână în România.

„Unde sunt soluțiile pentru specialitățile deficitare și măsurile concrete prin care păstrăm medicii, asistentele și ceilalți profesioniști în România?”, întreabă fostul ministru al Sănătății.

Acesta reclamă și lipsa unor măsuri pe care le consideră necesare pentru creșterea accesului pacienților la medicamente și terapii inovative, dezvoltarea cercetării clinice și a industriei farmaceutice, precum și pentru investițiile în infrastructura medicală.

Printre domeniile despre care Rogobete spune că nu sunt suficient abordate se numără ambulatoriul de specialitate, secțiile ATI și UPU, laboratoarele, sistemul de transfuzii și infrastructura spitalicească.

„Tăiem, tăiem, tăiem”

O critică distinctă este îndreptată către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Rogobete scrie pe Facebook că instituția ar trebui reformată „în jurul pacientului”, nu transformată într-un mecanism orientat în principal spre controlul costurilor.

În aceeași postare, Rogobete îi critică pe Ilie Bolojan și conducerea CNAS pentru ceea ce descrie drept o filosofie bazată pe reducerea cheltuielilor, gradul de ocupare și diminuarea capacităților considerate insuficient utilizate.

„Tăiem, tăiem, tăiem”, scrie Rogobete, sintetizând astfel critica sa la adresa direcției propuse pentru sistemul sanitar.

Fostul ministru face referire și la Oana Gheorghiu, propusă pentru Ministerul Sănătății, despre care amintește că, înainte de intrarea în zona guvernamentală, a susținut public teme precum accesul pacienților la tratament și îmbunătățirea îngrijirii bolnavilor de cancer.

Rogobete o întreabă unde se regăsesc aceste priorități în noul Program de Guvernare și dacă pozițiile susținute anterior mai sunt asumate în prezent.

În concluzia mesajului său, Alexandru Rogobete susține că programul nu aduce schimbarea structurală pe care, în opinia sa, sistemul de sănătate o necesită și avertizează asupra riscului ca politica de constrângere financiară să afecteze suplimentar sistemul public.

„România nu are nevoie de încă o listă de dorințe. Are nevoie de medici, asistente, medicamente, investiții, infrastructură, cercetare, inovație și acces real la sănătate”, afirmă Rogobete.

În final, Rogobete mai aduce o critică guvernanților și face apel către urmăritori să își exprime opinia în comentarii cu privire la măsurile propuse în domeniul sănătății.

Știre inițială:

„Am citit cu atenție componenta de sănătate a programului de guvernare propus de Siegfried Mureșan și, în mod particular, capitolul dedicat politicii medicamentului.

Este un program construit după principiul „o să fie bine ca să nu fie rău”.

Ni se spune că pacientul va fi în centrul sistemului, că finanțarea va urma performanța, că medicina de familie va deveni pilonul prevenției, că spitalele vor fi mai eficiente și că accesul la tratament va fi îmbunătățit.

Foarte bine. Dar cu ce bani? Din ce surse? În ce termen? Cu ce resursă umană? Cu ce indicatori măsurabili?

Iar aici programul devine îngrijorător de subțire.

Unde este strategia pentru specialitățile deficitare?
Unde este politica de retenție a medicilor și asistenților?
Unde este soluția pentru gărzile medicilor?
Unde este plata corectă a gărzilor?
Unde este reorganizarea timpului de gardă astfel încât un medic să nu ajungă să lucreze 20–24 de ore?
Unde este protecția personalului medical împotriva epuizării profesionale?
Unde este politica pentru rezidenți?
Unde sunt mecanismele prin care aduci și păstrezi medici în zonele deficitare?”, a postat Alexandru Rogobete.

Tratamentele inovative, în pericol în România?

„Nu poți promite mai multe servicii medicale ignorând oamenii care trebuie să le ofere.

La fel se întâmplă cu medicamentele și inovația. Sigur că genericele și biosimilarele sunt esențiale într-un sistem de sănătate sustenabil. Ele trebuie stimulate, trebuie utilizate atunci când reprezintă alternativa terapeutică adecvată și cred că România trebuie să dezvolte inclusiv capacități proprii de producție.

Problema apare atunci când politica medicamentului este construită aproape exclusiv în jurul economiei și insuficient în jurul valorii terapeutice, cercetării și inovației.

Nu existǎ o țintă concretă privind timpul de acces la terapiile inovative, nu găsim un calendar, o strategie consistentă pentru cercetarea clinică, obiective pentru atragerea investițiilor în inovație, mecanisme clare de acces timpuriu și nici principiul prin care economiile realizate prin generice și biosimilare să fie reinvestite în inovație.

Fostul ministru Rogobete, atac la programul lui Mureșan: „Îngrijorător de subțire”

Au schimbat coperta programului, dar riscă să păstreze aceeași obsesie: economia contabilă prezentată drept reformă.

Este continuarea unei filosofii pe care am văzut-o deja în discursul fostului premier Ilie Bolojan „mai bine cumpărăm unul și jumătate sau două mai ieftine, care fac «cam același lucru», decât să cumpărăm unul mai scump”.

Și aici apare o contradicție pe care Oana Gheorghiu, propusă astăzi pentru funcția de ministru al Sănătății, cred că trebuie să o explice public.

Oana Gheorghiu din societatea civilă a construit, ani la rând, un discurs centrat tocmai pe accesul pacientului la tratamentul inovativ de care are nevoie.

În raportul Dăruiește Viață pentru 2024, semnat de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, principiul este formulat fără echivoc: „toți copiii merită acces la același standard de tratament”.

Iar activitatea pe care chiar ea o prezintă astăzi în biografia profesională include schimbarea legislației care limita accesul pacienților oncologici la tratament inovativ.

Rogobete: „Nu poți promite mai multe servicii medicale ignorând oamenii”

De aceea întrebarea pentru Oana Gheorghiu este legitimă: unde se regăsește această filosofie, în toată amploarea ei, în programul de guvernare pe care ar urma să îl aplice ca ministru al Sănătății?

Un ecosistem farmaceutic sănătos înseamnă simultan producție de generice și biosimilare, acces la terapii inovative, cercetare clinică, diagnostic avansat, investiții private, predictibilitate pentru industrie și mecanisme moderne de rambursare bazate pe rezultate.

Altfel, există un risc real: comprimăm costurile pe termen scurt, dar reducem atractivitatea României pentru cercetare și investiții, menținem accesul lent la terapiile noi și ajungem să plătim mâine, prin boală avansată și costuri medicale mai mari, ceea ce credem că economisim astăzi.
Iar politica medicamentului nu trebuie să răspundă doar la întrebarea „cât de ieftin putem cumpăra?”, ci la una mult mai importantă: cum îi oferim pacientului român tratamentul potrivit, la momentul potrivit, la același standard la care are acces un pacient dintr-un sistem european performant?”, arată fostul ministru.

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus, sâmbătă, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, deschizând astfel etapa parlamentară a procedurii de învestire a noului Executiv.