Analiză Politico: Intrarea lui Klaus Iohannis în cursa pentru şefia NATO poate produce divizări în alianţă

Joi, România şi-a informat aliaţii că intenţionează să îl propună pe Klaus Iohannis pentru conducerea NATO, potrivit informaţiilor obţinute de Bloomberg.  

Această mişcare are loc după ce mai multe state care fac parte din alianţa transatlantică şi-au declarat deja sprijinul pentru Mark Rutte, în ultimele 24 de ore. SUA, Marea Britanie, Germania şi Franţa au declarat că îl susţin pe premierul olandez în calitate de viitor şef al NATO.

Cu toate acestea, o analiză realizată de Politico relevă faptul că o eventuală intrare a lui Klaus Iohannis în cursa pentru funcţia de secretar general al NATO ar putea produce divizări în cadrul alianţei, întrucât o treime din ţările membre sunt în continuare indecise în această privinţă.

Ţările indecise, din Europa de Est

Potrivit Politico, circa zece ţări, printre care şi cele din Europa estică, sunt în continuare indecise în privinţa susţinerii unui candidat comun la şefia NATO. Explicaţia este redată de faptul că acestea se tem de acţiunile Rusiei, însă le va fi dificil să conteste candidatura lui Rutte, care este susţinut de marile puteri ale alianţei, în frunte cu Joe Biden.

Cu toate acestea, ţările indecise critică şi faptul că până în acest moment, Mark Rutte nu a exprimat nicio poziţie referitoare la pericolul Rusiei atât pentru Europa, cât şi pentru întreaga alianţă.

De asemenea, ei subliniază şi eşecul repetat al lui Rutte de a aloca 2% din PIB pentru apărare, convenită de toţi aliaţii în urmă cu un deceniu, ceea ce, potrivit acestora, ar putea fi folosit împotriva sa dacă Trump ar fi ales.

În plus, resentimentele românilor faţă de poziţia Olandei referitoare la Schengen pot influenţa această situaţie, întrucât guvernul lui Mark Rutte a împiedicat în repetate rânduri intrarea României în spaţiul Schengen.