Băsescu: România doreşte să fie parte a unui eventual format de negociere pe situaţia din Ucraina

Preşedintele a mai spus, la plecarea spre Bruxelles, că România va susţine la Consiliul European pe tema Ucrainei că premisele rezolvării situaţiei sunt legate de acordul de la Budapesta din 1994 şi de respectarea acordurilor bilaterale ale Kievului cu Moscova.

”În cazul în care se decide crearea unui format de negociere pentru soluţionarea tensiunilor dintre Ucraina şi Federaţia Rusă, urmare a acţiunilor din Crimeea, România trebuie să facă parte din formatul de negociere”, a anunţat preşedintele Traian Băsescu.

Argumentele pentru acest lucru sunt, în opinia şefului statului, faptul că România are peste 400.000 de cetăţeni ucraineni vorbitori de limbă română, ceea ce ne situază pe locul doi, după minoritatea rusă, ca interes pentru ceea ce se întâmplă cu minorităţile pe teritoriul Ucrainei.

"Un al doilea argument pe care îl avem este acela că România cel mai apropiat stat membru al UE, de Crimeea, distanţa este de doa 160 de mile marine, ceea ce pentru una din cele 400 de nave ale flotei ruse de la Sevastopol înseamnă un marş de 10 ore, maxim până la frontierele României", a arătat preşedintele Traian Băsescu.

El a ţinut să mai menţioneze că România este, prin frontiera estică, la 100 de kilometri de un alt conflict îngheţat, cel din Transnistria.

"Nu în ultimul rând, România nu e dependentă de importurile de gaze din Federaţia Rusă, deci nu are o grea dependenţă şi le poate substitui cu alte forme de aprovizionare cu energie sau chiar cu gaze prin interconectorul cu Ungaria, unde putem primi gaze şi din Norvegia", a spus preşedintele României.

Traian Băsescu a mai afirmat că România poate fi un "participant asupra căruia să nu se ridice semne de întrebare la negociere", considerând că "interesul naţional al României este să fie implicată, plecând şi de la premisa că are 640 de kilometri de frontieră cu Ucraina, probabil cea mai lungă frontieră dintre statele membre ale Uniunii Europene".

Şeful statului a declarat că acestea sunt elementele pe care le are în vedere în intervenţia pe care o va avea la Consiliul European informal care va avea loc la Bruxelles şi a arătat că prima oră şi jumătate din summit este rezervată întâlnirii cu premierul Ucrainei, care va informa cu privire la situaţia din această ţară şi la modul în care Ucraina vede rezolvarea acestor tensiuni, pe care România le consideră o "agresiune", indiferent cum definesc alte state situaţia din Ucraina.

Traian Băsescu a declarat că, din punctul de vedere al României, rezolvarea situaţiei din Ucraina pleacă de la două premise, existenţa Memorandumului de la Budapesta, în care trei state, SUA, Marea Britanie şi Federaţia Rusă, se constituie în garanţi ai independenţei şi suveranităţii Ucrainei asupra teritoriului său.

"Apreciem că primele două state cu obligaţii în a negocia cu Federaţia Rusă sunt SUA şi Marea Birtanie, urmare a angajamentului de la Budapesta", a spus Traian Băsescu.

Şeful statului a mai arătat că o altă premisă de la care pleacă poziţia României este existenţa acordului bilateral între Ucraina şi Federaţia Rusă cu privire la staţionarea unor structuri militare ruse, pe  teritoriul acestei ţări, până în  2047, lucruri stabilite prin acordul de la Kiev, din 1997 şi un al doilea acord, semnat în 2010, care stabileau prezenţa numerică şi în unităţi de luptă a  Federaţiei Ruse, pe teritoriul Crimeei, respectiv circa 25.000 de militari, peste 500 de nave militare în portul de la Sevastopol şi 100 de guri de tun cu calibru de 100 de milimetri, şi 22 de avioane de luptă.

"Aceste acorduri bilateriale între Ucraina şi Federaţia Rusă trebuie luate în considerare, în orice poziţie rezonabilă a statelor, pentru că sunt acorduri ratificate de Parlamentele celor ţări", a spus şeful statului.

Preşedintele Traian Băsescu a mai spus că Acordul de la Kiev din 1997, stabileşte  foarte clar modul de acţiune şi comportamentul trupelor ruse pe teritoriul Crimeei şi a adăugat că, o problemă care va trebui negociată, este faptul că adiţional, preşedintele Iuscenko, în timpul mandatului său, a emis două decrete pe care Federaţia  Rusă nu le reconoaşte, şi care vizau un control foarte clar al Ucrainei asupra mişcării efectivelor armatei Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei.

Traian Băsescu a ţinut să menţioneze că România consideră că Parlamentul Ucrainei este legitim, iar deciziile acestuia, inclusv de desemnare a unui nou Guvern, sunt legitime. "Partenerul nostru este Guvernul desemnat de Parlamentul Ucrainei", a punctat şeful statului.

În plus, Băsescu a spus că cele două state, SUA şi Marea Britanie, care au obligaţia să negocieze cu Federaţia Rusă,  trebuie să constate nivelul la care Federaţia Rusă a depăşit înţelegerile bilaterale între Ucraina şi Federaţia Rusă, cu privire la aceste trupe din Crimeea şi să găsească soluţii pentru ca încălcările acordurilor bilaterale să nu se mai producă.

"România consideră că ceea ce a făcut Federaţia Rusă, prin încălcarea acordurilor bilaterale, este o agresiune la adresa Ucrainei", a arătat preşedintele României.

Preşedintele Traian Băsescu s-a referit în declaraţia susţinută înainte de plecarea la Consiliul European şi la acţiunile viitoare, şi a anunţat că România va susţine că Statele Unite şi Marea Britanie trebuie să îşi facă obligaţiile de garant al securităţii şi integrităţii teritoariale şi al independenţei Ucrainei, în negocierile directe cu Federaţia Rusă.

"Vom susţine că Ucraina trebuie să intre urgent într-un program cu FMI, Banca Mondială şi, dacă e nevoie şi cu Uniunea Europeană, care să vizeze finanţarea Ucrainei pe termen mediu, în aşa fel încât ţara să nu intre în încetarea de plăţi şi în acelaşi timp să parcurgă un program de reforme accelerat", a spus Traian Băsescu.

În plus, preşedintele Băsescu a afirmat că România susţine de asemeneam că Ucraina, dacă doreşte, poate semna Acordul de asociere şi de liber schimb cu Uuniunea Europeană.

Preşedintele Traian Băsescu participă, joi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European pe tema situaţiei din Ucraina, unde şefii de stat şi de guvern din UE urmează să aibă şi discuţii cu premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk.

În program se menţionează că, de la ora 12.05 (ora României), Traian Băsescu urmează să participe, la sediul Consiliului European, la reuniunea informală a şefilor de stat şi de guvern din statele membre ale Uniunii Europene pe tema situaţiei din Ucraina, iar, de la 12.30, la reuniunea Consiliului European cu premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk. Şefii de stat şi de guvern din statele membre UE vor avea apoi, de la 14.15, un dejun de lucru separat.

Preşedintele Băsescu urmează să susţină o declaraţie de presă, în jurul orei 16.00, la sediul Consiliului European.

Şeful statului va merge apoi la Dublin, pentru a participa la lucrările Summit-ului Partidului Popular European.