BNS a sesizat Comisia Europeană și Parchetul European privind achizițiile făcute de România prin programul SAFE

BNS solicită verificarea respectării legislației europene în procedurile de achiziții și în utilizarea celor peste 16 miliarde de euro alocate României prin instrumentul european destinat investițiilor în apărare.

„Demersul BNS are ca obiectiv exclusiv protejarea interesului public și apărarea drepturilor membrilor săi, care ar fi direct afectați de o implementare neconformă a programului SAFE”, se arată în comunicatul organizației sindicale.

BNS precizează că nu urmărește blocarea sau întârzierea programului.

„BNS subliniază că nu urmărește blocarea sau întârzierea implementării programului SAFE, pe care îl consideră esențial pentru consolidarea securității României și a Uniunii Europene. Dimpotrivă, solicităm ca acest program strategic să fie implementat cu respectarea strictă a normelor europene, astfel încât investițiile în apărare să fie protejate de orice suspiciune privind utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice”, susțin reprezentanții BNS.

Potrivit organizației, sesizarea se bazează pe declarații ale autorităților, interpelări parlamentare și investigații jurnalistice.

„Sesizarea transmisă instituțiilor europene se bazează exclusiv pe informații aflate în spațiul public – declarații ale autorităților, interpelări parlamentare și investigații jurnalistice – care, analizate împreună, conturează existența unor suspiciuni rezonabile privind posibile nereguli în derularea procedurilor aferente programului SAFE”, a subliniat BNS.

Ce aspecte a semnalat BNS

Printre aspectele semnalate, BNS menționează „existența unor semne de întrebare privind nivelul de transparență în aprobarea programelor de înzestrare”, „posibila utilizare excesivă a procedurilor de negociere fără publicare prealabilă”, consultarea unui număr restrâns de operatori economici pentru unele programe majore de achiziții și „concentrarea unei părți semnificative din valoarea contractelor către un singur grup industrial”.

Organizația mai semnalează „existența unor creșteri semnificative ale prețurilor pentru anumite elemente de tehnică militară, care impun clarificări privind fundamentarea acestora”, „existența unor suspiciuni privind acordarea unui ajutor de stat mascat” și necesitatea verificării conformității întregului proces cu prevederile Regulamentului SAFE și ale legislației europene în materia achizițiilor publice.

Ce solicită instituțiilor europene

BNS solicită Comisiei Europene și OLAF verificarea planului de investiții transmis de România și a procedurilor de achiziție, inclusiv analizarea eventualelor elemente de ajutor de stat în cazul Șantierului Naval Mangalia și solicitarea documentelor justificative pentru fiecare procedură.

Organizația cere și analizarea eventualelor nereguli financiare și a posibilelor prejudicii aduse intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Parchetului European i-a fost solicitată verificarea transparenței și legalității procedurilor de achiziție derulate în cadrul programului SAFE, precum și analizarea unor eventuale fapte care ar putea afecta interesele financiare ale Uniunii Europene.

BNS cere Curții Europene de Conturi să includă implementarea programului SAFE în România în planurile de audit privind eficiența utilizării fondurilor europene.

Ombudsmanului European îi este solicitată evaluarea modului în care instituțiile europene gestionează sesizările referitoare la implementarea instrumentului SAFE.

„BNS își reafirmă sprijinul pentru consolidarea capacității de apărare a României și a Uniunii Europene și consideră că succesul programului SAFE depinde nu doar de amploarea investițiilor, ci și de respectarea deplină a principiilor legalității, transparenței și concurenței loiale în utilizarea fondurilor europene”, mai transmite BNS.