„România are acum un PNRR realist, care sprijină economia și comunitățile locale”, transmite premierul Ilie Bolojan, după aprobarea de către Comisia Europeană a variantei revizuite a planului. Noul acord asigură stabilitatea energetică și păstrează peste 4.500 de locuri de muncă.
„După revizuirea aprobată, PNRR-ul României are o valoare totală de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi avantajoase. Aceste fonduri vor merge către investiții în infrastructură, spitale, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației”.
Bolojan a explicat că prin această aprobare România a obținut „menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din județele Gorj și Hunedoara, precum și a celor din Craiova și Râmnicu Vâlcea”, măsură care „asigură stabilitatea sistemului energetic național și păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă”.
Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, după trei luni de negocieri intense. Autostrada A7 primește 2,17 miliarde de euro în granturi, iar cele opt spitale noi și 1.200 de ambulanțe rămân în PNRR.
„Cred că este momentul și pentru vești bune. Prea în ultima vreme stăm și vedem mai degrabă cum lucrurile nu merg exact cum trebuie. Astăzi marcăm o zi importantă pentru dezvoltarea României”, a declarat, miercuri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Ministrul a explicat că procesul de renegociere a fost „o reconstrucție strategică” prin care România a transformat un plan supradimensionat, cu proiecte contractate de 47,4 miliarde de euro pentru o alocare de doar 28,5 miliarde, într-un plan echilibrat și fezabil.
„Am transformat un plan care era aferent unui portofoliu de proiecte mult supracontractate, proiecte întârziate în mare măsură, proiecte care aveau probleme pe achiziție publică. În acest moment avem o versiune revizuită care este realistă, sustenabilă, orientată către rezultate și fezabilă pentru a fi implementată până pe 31 august 2026”, a spus Pîslaru.
Valoarea finală a PNRR este de 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro în granturi, suma integrală, și 7,84 miliarde de euro împrumuturi.
Ministrul a prezentat rezultatele negocierilor care au dus la mutarea a 26 de investiții cu progres solid din împrumuturi în granturi, în valoare de aproape 5,7 miliarde de euro. Aceste investiții au fost transferate pe componenta nerambursabilă pentru a asigura absorbția fondurilor.
Finanțarea pentru Autostrada A7, în valoare de 2,17 miliarde de euro, a fost mutată pe granturi, reprezentând o reușită în negocierile cu Comisia Europeană. Programul „Valul Renovării” are acum o componentă de 1,39 miliarde de euro pe granturi, iar investițiile strategice în digitalizare, automatizarea administrației și cloudul guvernamental sunt menținute.
Au fost introduse investiții noi în plan. Printre acestea se numără capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, achiziția de ambulanțe moderne pentru situații de urgență și un act adițional de 350 milioane de euro alocat tranziției energetice. Trei investiții existente au primit finanțare suplimentară de 254 milioane de euro.
Cele 8 spitale noi și cele 1.200 de ambulanțe rămân în PNRR și vor fi implementate până pe 31 august 2026.
Pe zona fiscală, Pîslaru a negociat o reformulare prin reorganizarea ANAF pentru a avea o administrație fiscală mai eficientă și venituri mai mari la buget.
Planul a fost simplificat semnificativ, de la 518 jaloane la 390, fiind eliminate peste 128 de jaloane pentru o implementare mai clară și predictibilă.
Documentul va fi publicat pe site-ul Comisiei Europene în perioada imediat următoare, iar aprobarea formală va avea loc în reuniunea Consiliului ECOFIN din noiembrie.
„Mesajul meu este unul foarte clar. Atunci când te apleci cu profesionalism asupra lucrurilor, când înțelegi că nu ai cum să te răspândești în promisiuni de contracte care nu sunt fezabile, când înțelegem că atunci când ai o dată limită, e o dată limită, putem să spunem foarte clar că am transformat un plan supradimensionat într-un plan echilibrat, funcțional, sustenabil și care va aduce multă predictibilitate”, a afirmat Dragoș Pîslaru.