La conferința de presă susținută alături de Dragos Pîslaru, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a fost întrebat cum vor fi obligate consiliile locale și județene, descrise drept „mini-parlamente”, să adopte rapid hotărârile necesare reorganizării, în condițiile în care acestea presupun concursuri, departajări ale angajaților și decizii politice dificile.
Ministrul a explicat că proiectul de lege include sancțiuni directe pentru autoritățile care nu adoptă la timp deciziile cerute: „Mecanismele propuse sunt foarte clare. Dacă, în termenele legale prevăzute în proiect, nu este luată decizia de reorganizare, se sistează cotele defalcate de către Ministerul de Finanțe. Nu primești cote defalcate de la bugetul de stat. Ai o problemă de finanțare”, a declarat Cseke Attila.
Legat de ce soluții are Guvernul pentru localitățile mici care nu își pot acoperi singure cheltuielile salariale și dacă există riscul ca acestea să fie desființate sau comasate, Cseke Attila a răspuns: „În acest pachet avem o propunere prezentă încă din vara acestui an,” a explicat ministrul.
El a reamintit că doar 734 de UAT-uri din aproximativ 3.100 își acopereau cheltuielile salariale din venituri proprii, potrivit simulărilor făcute în vară.
„Pentru restul, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, se vor stabili prin hotărâre de guvern noi grile de salarizare,” a precizat Cseke Attila.
Ministrul a explicat că, în prezent, multe primării plătesc salarii la nivelul maxim permis, chiar și atunci când nu își permit acest lucru. Noul sistem va elimina posibilitatea majorărilor arbitrare decise prin hotărâri locale.
„Vor exista trepte și grade profesionale, fiecare cu un nivel de salarizare clar. Nu va mai fi posibil ca salariile dintr-un UAT să fie ridicate până la nivelul viceprimarului pentru majoritatea posturilor,” a spus ministrul Dezvoltării.
Întrebat cât de diferite vor fi noile grile față de cele actuale, Cseke Attila a transmis că Ministerul Muncii va elabora propunerile tehnice, în linie cu viitoarea lege a salarizării unitare, asumată prin PNRR.
În încheiere, ministrul a descris sistemul ca fiind „mai corect”, întrucât pune salariile în raport cu pregătirea profesională reală, nu cu deciziile politice locale.
Dacă procedura parlamentară nu întâmpină obstacole, legea ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
„Propunerea mea este aceea ca acest pachet să fie promovat prin asumarea răspunderii”, a declarat Cseke Attila. Coaliția va decide asupra acestei proceduri.
Ministrul a recunoscut existența birocrației în administrația publică centrală și locală.
„Aici nu este vorba despre bucuria unui guvern de a da oamenii afară. Este vorba despre necesitatea de a eficientiza un anumit tip de activitate care ține de administrația publică centrală și locală”, a explicat Cseke.
În câteva zile se finalizează proiectul conform acordului din coaliție și va intra în circuitul de avizare.
Executivul va relua circuitul pentru a se încadra complet din punct de vedere legal și va cere și avizul Consiliului Economic și Social.
După intrarea în ședință de guvern, dacă Executivul este de acord cu asumarea răspunderii, proiectul va merge în Parlament.
Cseke a explicat că intrarea în vigoare la 1 ianuarie depinde de procedura parlamentară. „Dacă procedura parlamentară se prelungește printr-o depunere de moțiune de cenzură, eventual prin atacarea pachetului la Curtea Constituțională, atunci sigur că nu va putea intra la 1 ianuarie, va intra în vigoare mai târziu”, a precizat ministrul.