Dacian Cioloș, victimă colaterală a conflictului în care au luptat și mercenarii lui Horațiu Potra. Cum a ajuns România prinsă în conflictul dintre Rwanda și RD Congo
Alegerile pentru conducerea Francofoniei au fost amânate cu un an, după ce statele membre nu au reușit să ajungă la un consens. Actuala șefă a organizației, Louise Mushikiwabo, fost ministru de Externe al Rwandei, va rămâne în funcție până în 2027.
Decizia reprezintă o premieră pentru Organizația Internațională a Francofoniei, instituție care, de la înființarea funcției de secretar general în 1997, a reușit întotdeauna să își desemneze conducerea prin consens.
Eșecul de azi în alegerea noului lider are o explicație care începe la mii de kilometri de Cambodgia, locul summitului de azi, în estul Republicii Democrate Congo, unde războiul dintre armata congoleză și rebelii M23, sprijiniți de Rwanda, a provocat una dintre cele mai grave crize umanitare ale continentului.
Cum a ajuns Cioloș prins între Rwanda și RD Congo
Alegerile pentru conducerea Francofoniei au fost marcate de conflictul dintre Rwanda și Republica Democrată Congo, două țări aflate de ani de zile într-o confruntare militară și diplomatică.
Rwanda își dorea un al treilea mandat pentru Louise Mushikiwabo, fost ministru de Externe și actual secretar general al organizației. Republica Democrată Congo se opunea însă categoric. Autoritățile de la Kinshasa acuză Rwanda că sprijină rebelii M23, care controlează teritorii importante din estul țării, și considerau că realegerea lui Mushikiwabo ar fi echivalat cu o recompensă diplomatică pentru Kigali.
În încercarea de a evita această ruptură, Republica Democrată Congo s-a declarat dispusă să renunțe la propria candidată, Juliana Lumumba, fiica fostului lider al independenței congoleze Patrice Lumumba, și să susțină candidatura lui Dacian Cioloș.
România a desfășurat o campanie diplomatică pentru fostul premier, iar președintele Nicușor Dan a discutat personal cu liderul congolez Félix Tshisekedi, în marja summitului din Cambodgia.
Potrivit AFP, președintele francez Emmanuel Macron a încercat, la rândul său, să obțină un compromis diplomatic. Rwanda a refuzat însă să își retragă candidata înaintea summitului.
În cele din urmă, negocierile au eșuat, iar statele membre au decis să nu organizeze votul secret.
Potrivit AFP, compromisul presupune prelungirea cu un an a mandatului lui Mushikiwabo și renunțarea Rwandei la prezentarea unui candidat la următoarea alegere.
De ce Rwanda și RD Congo sunt aproape de un război regional
Rivalitatea dintre Rwanda și Republica Democrată Congo are rădăcini adânci în istoria recentă a Africii Centrale și este legată de genocidul din Rwanda din 1994, de conflictele etnice, de controlul teritoriilor și de exploatarea uriașelor resurse minerale din estul Congo.
În 1994, aproximativ 800.000 de oameni, în majoritate etnici tutsi, au fost uciși în genocidul din Rwanda, comis de extremiști hutu.
După victoria militară a forțelor conduse de actualul președinte rwandez Paul Kagame, numeroși membri ai fostului regim și combatanți hutu au fugit peste graniță, în estul actualei Republici Democrate Congo.
Printre grupările care au apărut ulterior se numără Forțele Democratice pentru Eliberarea Rwandei (FDLR), organizație armată care include elemente asociate autorilor genocidului.
Rwanda susține că prezența acestor combatanți în apropierea granițelor sale reprezintă o amenințare directă pentru securitatea națională.
De cealaltă parte, autoritățile congoleze acuză Kigaliul că folosește argumentul securității pentru a interveni militar pe teritoriul Congo și pentru a sprijini grupări rebele.
Criza de acum este dominată de mișcarea M23, o organizație rebelă care afirmă că apără comunitățile tutsi și alte populații din estul Congo, dar care este acuzată de numeroase abuzuri împotriva civililor.
Experții ONU au documentat sprijinul militar acordat M23 de către Rwanda, inclusiv implicarea forțelor armate rwandeze pe teritoriul congolez. Kigaliul a contestat în mod repetat acuzațiile.
În 2025, rebelii M23 au declanșat o ofensivă majoră și au cucerit Goma și Bukavu, două dintre cele mai importante orașe din estul Republicii Democrate Congo.
Deși Rwanda și RD Congo au încheiat în iunie 2025 un acord de pace mediat de Statele Unite, aplicarea acestuia a rămas incompletă. Luptele au continuat, iar acuzațiile reciproce de încălcare a angajamentelor au menținut riscul extinderii conflictului.
În raportul său din octombrie 2026, secretarul general al ONU avertiza asupra continuării ostilităților, consolidării pozițiilor rebelilor M23 și deteriorării situației umanitare.
Un nou război regional ar putea antrena și alte state vecine, în special Burundi.
Legătura cu Horațiu Potra. Românii au luptat împotriva rebelilor susținuți de Rwanda
Sute de români recrutați prin rețelele coordonate de Horațiu Potra, fost membru al Legiunii Străine Franceze, au fost trimiși în Republica Democrată Congo pentru a sprijini forțele guvernamentale.
Românii au avut misiuni de instruire, securitate și sprijin militar pentru armata congoleză, implicată în luptele cu rebelii M23.
Horatiu Potra (in imagine) este adus sub escorta in Romania alaturi de fiul si nepotul sau, Alexandru Cosmin Potra si Dorian Potra la Aeroportul Otopeni, joi, 20 noiembrie 2025. MIHAI POP / GMN / MEDIAFAX FOTO
Misiunea din Congo, a lui Potra și a mercenarilor săi, a devenit cunoscută publicului român după escaladarea luptelor din jurul orașului Goma.
În ianuarie 2025, odată cu ofensiva rebelilor M23 asupra orașului, sute de contractori români au rămas blocați în zona de conflict.
După prăbușirea pozițiilor guvernamentale congoleze din Goma, aproximativ 290 de români au fost evacuați prin Rwanda, în urma unor operațiuni la care au participat autoritățile române și parteneri internaționali.
Imaginile cu mercenarii români au făcut înconjurul lumii la sfârșitul lunii ianuarie 2025, după ce rebelii M23 au cucerit orașul Goma, din estul Republicii Democrate Congo.
După căderea orașului, sute de contractori militari români, care luptaseră de partea forțelor guvernamentale congoleze, au fost nevoiți să se predea și să accepte evacuarea prin Rwanda, tocmai țara acuzată că îi sprijină pe rebelii împotriva cărora fuseseră angajați să lupte.
Fotografiile și înregistrările video difuzate de agențiile internaționale îi arătau pe români încolonați la punctul de frontieră Grande Barrière, dintre Goma și Gisenyi, cu bagajele lângă ei, în timp ce erau controlați și percheziționați de autoritățile rwandeze.
Resursele minerale, o altă miză uriașă
Dincolo de confruntările etnice și de problemele de securitate, estul Republicii Democrate Congo este una dintre regiunile cu cele mai importante resurse minerale din lume.
Țara deține zăcăminte importante de cobalt, cupru, aur, coltan și alte materii prime folosite în industria electronică, în producția de baterii și în tehnologiile moderne.
Controlul minelor, al rutelor comerciale și al punctelor de frontieră reprezintă o sursă majoră de venituri pentru diverse grupări armate.
Organizațiile internaționale au avertizat că exploatarea ilegală a resurselor contribuie la finanțarea conflictului și la menținerea economiei de război.
La acestea se adaugă slăbiciunea instituțiilor congoleze, rivalitățile locale, disputele pentru terenuri și intervențiile militare ale statelor vecine.