Dezvăluiri. Adrian Veștea susține că Nicușor Dan nu a vrut ca Bolojan să fie informat înainte de nominalizare de premier: „S-a dorit păstrarea discreției până a doua zi”

Invitat în emisiunea „Ai Aflat!”, moderată de Ionuț Cristache la Gândul, Adrian Veștea a oferit noi detalii despre discuțiile purtate la Palatul Cotroceni înaintea nominalizării sale pentru funcția de premier.

Liberalul a declarat că și-a asumat candidatura, dar că a dorit ca Ilie Bolojan, președintele PNL la acel moment, să fie informat înainte ca decizia să devină publică.

„Mi-am asumat. Am avut chiar o discuție prealabilă în care am dorit să-l sunăm pe domnul președinte Bolojan, să-l lămurim”, a afirmat Adrian Veștea.

Întrebat dacă, în timpul ultimelor discuții de la Cotroceni, i-a propus direct lui Nicușor Dan să îl contacteze pe Bolojan, Veștea a răspuns afirmativ.

„Am vrut să-l sunăm, dar s-a dorit păstrarea discreției până a doua zi, când urma să fiu nominalizat, iar ulterior să-l sunăm și să stăm de vorbă cu el”, a explicat liberalul.

Nicușor Dan ar fi vrut ca Bolojan să fie sunat după anunț

Veștea a precizat că propunerea de a-l contacta în prealabil pe liderul PNL i-a aparținut.

„Eu am zis să-l sunăm. A zis că o să-l sunăm după ce voi fi nominalizat”, a relatat fostul premier desemnat.

Adrian Veștea a confirmat că l-a contactat pe Ilie Bolojan după anunțul public, însă nu împreună cu președintele Nicușor Dan.

„L-am sunat singur”, a spus acesta.

Întrebat ce a discutat cu liderul PNL, Veștea a precizat că nu a existat o conversație, deoarece Bolojan nu i-a răspuns la telefon.

„Nu a răspuns”, a declarat liberalul.

Moderatorul  i-a atras atenția că anunțarea nominalizării fără informarea conducerii partidului a creat impresia că prim-vicepreședintele PNL acceptase candidatura „peste capul partidului”. Veștea a admis că imaginea publică a momentului putea fi interpretată în acest fel, dar a susținut că decizia sa a fost motivată de blocajul politic și administrativ.

„În lumea aparențelor în care trăim, aparența era creată. Până la urmă, lucrurile de la care cred că ar trebui să pornim sunt următoarele: țara era de foarte multă vreme în interimat”, a explicat Adrian Veștea.

Contextul nominalizării lui Adrian Veștea

Adrian Veștea a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru de președintele Nicușor Dan pe 14 iunie 2026, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul. La acel moment, Veștea era președintele Consiliului Județean Brașov, prim-vicepreședinte al PNL și fost ministru al Dezvoltării.

Nominalizarea a fost făcută fără consultarea prealabilă a conducerii PNL. Ilie Bolojan, liderul liberalilor și premier interimar la acel moment, a descris decizia drept un „act ostil” și o încercare de rupere a partidului.

Veștea a mers mai departe cu procedura de învestire, deși PNL nu i-a acordat sprijinul oficial. Pe 22 iunie, cabinetul propus de el a obținut 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, sub pragul de 233 de voturi necesar pentru învestire.

Veștea susține că primise asigurări privind existența voturilor

Adrian Veștea a declarat că, în seara în care a acceptat candidatura, a înțeles că exista sprijinul parlamentar necesar pentru învestirea guvernului.

Potrivit acestuia, calculele se bazau pe voturi din PNL și USR, dar și pe posibilul sprijin al UDMR. Eugen Tomac, consilier al președintelui Nicușor Dan și fost candidat pentru funcția de premier, ar fi purtat discuții cu formațiunile parlamentare.

„Înțelesesem că există suportul necesar ca vot, atât timp cât cei din UDMR nu spuseseră că nu vor vota un eventual guvern. Celelalte voturi ar fi venit, pe de-o parte, din tabăra PNL, iar o parte din tabăra USR, din discuțiile avute în seara respectivă”, a explicat Veștea.

El a arătat că această concluzie a fost formulată în urma discuțiilor purtate de Eugen Tomac cu partidele.

„În urma discuțiilor avute și cu Eugen Tomac, care a făcut un tur pe la toate formațiunile politice, ajunseseră la această concluzie. Altfel, nu cred că ar fi existat o astfel de propunere și nu am fi parcurs toate aceste etape”, a declarat Adrian Veștea.

Veștea a precizat că discutase inclusiv cu reprezentanți ai UDMR și că exista, inițial, disponibilitatea susținerii unui guvern care să pună capăt interimatului.

„Aveam, oarecum, la vremea respectivă, promisiunea – evident, urma să existe o dezbatere în cadrul formațiunii – că vor susține un eventual guvern, fiindcă era o perioadă foarte lungă de interimat, iar țara trebuia să iasă din această situație”, a spus el.

Ulterior, conducerea UDMR a decis să nu susțină cabinetul propus.