După PNŢCD, PDL şi PNL, care va fi noua putere politică în România? Un scurt istoric al partidelor româneşti post-decembriste din aripa dreaptă

  • Din 1996 până în 2000, România a fost condusă de preşedintele ţărănist creştin-democrat Emil Constantinescu.
  • Din 2004 până în 2014, România a fost condusă de preşedintele democrat-liberal Traian Băsescu.
  • Din 2014 până în prezent, România este condusă de preşedintele naţional-liberal Klaus Iohannis.
2124 afișări
Imaginea articolului După PNŢCD, PDL şi PNL, care va fi noua putere politică în România? Un scurt istoric al partidelor româneşti post-decembriste din aripa dreaptă

Sursa Foto-Colaj realizat din imagini preluate de pe  constantinescu.ro,  presidency.ro şi Facebook

După revoluţia din 1989, au fost trei partide de dreapta care au dominat succesiv scena politică, care au dat preşedintele ţării şi au avut premieri desemnaţi.  

  • Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, un partid de centru-dreapta înfiinţat în decembrie 1989 de către Corneliu Coposu, Ioan Alexandru şi Ion Raţiu, are ca ideologii oficiale agrarianismul, creştin-democraţia, monarhismul şi conservatorismul. Este considerat continuatorul Partidului Naţional Tărănesc care a activat din 1926 până în 1947. Culorile iniţiale ale partidului erau galben şi negru, având ca siglă ochiul care semnifică luciditatea. În prezent are aceeaşi siglă, dar culorile partidului sunt albastru şi verde. 
  • Partidul Democrat-Liberal, iniţial fondat ca Partidul Democrat pe 28 mai 1993 de către Petre Roman şi care s-a unit cu Partidul Liberal Democrat în 2006, devenind Partidul Democrat Liberal, a avut ca ideologii oficiale conservatorismul liberal, creştin democraţia şi populismul. Culorile partidului erau portocaliu şi albastru, având ca siglă trandafirul.  
  • Partidul Naţional Liberal, un partid istoric de centru-dreapta înfiinţat în 1875, dizolvat în 1947, reînfiinţat pe 15 ianuarie 1990 de către Radu Câmpeanu, are ca ideologii oficiale liberalismul conservator, creştin democraţia şi pro-europenismul. Culorile partidului sunt albastru şi galben. având ca siglă săgeata dreptei liberale înconjurată de cele 12 stele ale drapelului Uniunii Europene. 

Epoca Ţărănistă (1996-2000)

În 1996, alegerile generale au fost câştigate de Convenţia Democrată Română (constituită în 1991 ca alianţă electorală de centru dreapta pentru a combate supremaţia Frontului Democrat al Salvării Naţionale), alcătuită din PNŢCD, Partidul Verde, Partidul Ecologist Român, Partidul Alianţa Civică, Partidul Social Democrat Român, Uniunea Democrată Maghiară din România şi Partidul Naţional Liberal. Alegerile prezidenţiale au fost câştigate cu 54% de ţărănistul Emil Constantinescu, de profesie geolog. 

Mandatul preşedintelui Constantinescu s-a remarcat prin realizările sale pe plan extern - negocierile pentru aderare la UE şi NATO, şi sprijinirea Statelor Unite în războiul din Iugoslavia. Pe plan intern însă, guvernarea CDR care a avut trei prim-miniştri (ţărăniştii Victor Ciorbea şi Radu Vasile, şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a fost prim-ministru tehnocrat) s-a confruntat cu dificultatea proceselor de privatizare blocate de birocraţie excesivă, creşterea şomajului, gradului de săracie şi inflaţiei, criză politică, cu două mineriade din 1999 şi cu seceta din anul 2000. Emil Constantinescu a decis să nu mai candideze pentru al doilea mandat şi astfel alegerile din 2000 au fost câştigate de Ion Iliescu care a obţinut al treilea mandat şi de Partidul Social Democrat Român care a revenit la guvernare cu Adrian Năstase prim-ministru până în 2004. PNŢCD care avea 33% în 1996, a ajuns la 9% popularitate în 2000. 

În prezent, PNŢCD este condus de Aurelian Pavelescu şi nu are niciun reprezentan în Parlamentul României. 

Epoca Democratică (2004-2014)

În 2004, alegerile generale au fost câştigate de alianţa electorală Dreptate şi Adevăr (alcătuita din PNL şi PD). Preşedintele ales cu 51% a fost democratul Traian Băsescu, primarul Bucureştiului de atunci, de profesie căpitan de navă, care a condus România timp de 10 ani, în două mandate. Prim-ministrul desemnat a fost liberalul Călin Popescu Tăriceanu. Băsescu a condamnat crimele comunismului, s-a poziţionat împotriva agresiunii Rusiei şi a susţinut eforturile pentru combaterea corupţiei şi implementarea reformelor pentru dezvoltare. Coaliţia de guvernare (alcătuita din PNL, PD, UDMR, Partidul Umanist Român al lui Dan Voiculescu) a fost marcată de conflicte între cele două mari partide şi între preşedinte şi premier, rezultând demiterea din 2007 a miniştrilor PD pro-Băsescu.Tăriceanu a rămas premier până în 2008 când PNL a pierdut alegerile. Guvernarea liberală a fost marcată de abolirea serviciului militar, taxa auto, reevaluarea monedei naţionale, aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, privatizarea BCR şi afacerea Rompetrol. Totodată, creşterea economică începută în 2005 s-a încheiat cu criza economică din 2008. 

După alegerile parlamentare din 2008, democrat-liberalul Emil Boc, primarul Clujului, a fost desemnat prim-ministru, iar pe durata mandatului său, PDL a făcut coaliţie cu PSD până în 2009, apoi cu UDMR şi Uniunea Naţională pentru Progresul României. Mandatul său a fost dificil din cauza crizei economice care a fost combătută cu măsuri de austeritate - scăderea salariilor bugetarilor cu 25%, îngheţarea pensiilor, disponibilizări din aparatul bugetar şi creşterea TVA la 24% în primăvara anului 2010 pentru a obţine împrumuturile de la FMI pentru ca România să nu intre în incapacitate de plată. Premierul a demisionat în februarie 2012 în urma protestelor violente anti-austeritate. A fost urmat de premierul tehnocrat Mihai Răzvan Ungureanu, directorul SIE, care a fost demis prin moţiunea de cenzură din aprilie 2012 organizată de USL care a venit la guvernare. Traian Băsescu a fost suspendat de două ori, în 2007 şi în 2012, dar a revenit în funcţie după referendumul pentru demitere. Acesta a fost reales în 2009, fiind foarte popular, dar din cauza măsurilor de austeritate din cel de-al doilea mandat, şi-a atras antipatia populaţiei. Şapte milioane de oameni au votat pentru demiterea sa la referendumul din 2012, care nu a fost validat din cauza prezenţei scăzute la urne. PDL a scăzut enorm în preferinţele românilor din cauza măsurilor de austeritate, ajungând de la 33% cât avea în 2008 la 16% în 2012 când USL a câştigat cu 60%.

În 2012-2013, PDL s-a scindat în două tabere, cea condusă de Vasile Blaga care s-a combinat cu PNL din 2014, şi cea a simpatizanţilor pro-Băsescu care au creat Partidul Mişcarea Populară, un partid creştin-democrat, populist, pro-european şi conservator condus în prezent de Cristian Diaconescu. PDL a încetat să mai existe din 17 noiembrie 2014. 

Epoca Liberală (2014-prezent)

Din mai 2012 până în februarie 2014, PNL condus de Crin Antonescu a guvernat alături de PSD, condus de Victor Ponta (care a fost premierul ţării) şi Partidul Conservator condus de Dan Nica. În februarie 2014, din cauza unor neînţelegeri, PNL şi PSD s-au despărţit. PNL s-a scindat după ce Tăriceanu şi-a înfiinţat un nou partid liberal, ALDE, aliat cu PSD, dar a primit noi veniţii de la PDL ce a fost dizolvat. 

Începutul epocii liberale a fost marcat de alegerile prezidenţiale din 2014 care au fost câştigate cu 54% de Klaus Iohannis, primarul Sibiului, fost profesor de fizică, liderul şi candidatul PNL. Atunci l-a învins pe premierul în funcţie şi liderul PSD, Victor Ponta. Ponta a demisionat un an mai târziu în urma protestelor privind gestionarea incendiului din clubul Colectiv. Următorul premier desemnat a fost Dacian Cioloş, care a condus timp de un an un guvern tehnocrat până la câştigarea alegerilor parlamentare din decembrie 2016 de către PSD. Din 2017 până în 2019, Iohannis a desemnat trei premieri PSD - Sorin Grindeanu, Mihai Tudose şi Viorica Dăncilă. Klaus Iohannis, ca şi predecesorul său, a combătut corupţia şi s-a opus legilor amnistiei susţinute de Liviu Dragnea, liderul PSD. În primul său mandat a făcut vizite internaţionale pentru întărirea relaţiilor României cu alte state europene membre UE/NATO şi SUA. Pe plan intern, a susţinut protestele întreprinse împotrivă legilor amnistiei promovate de guvernarea PSD şi pentru protejarea justiţiei. 

După arestarea lui Liviu Dragnea şi demiterea premierului Dăncilă, Iohannis a putut în sfârşit să desemneze primul guvern liberal, condus de Ludovic Orban. Ca un fapt inedit, PNL nu s-a mai aflat la guvernare din perioada interbelică. Iohannis a fost reales în 2019 ca preşedinte cu 66% şi părea că se anunţa o frumoasă şi îndelungată perioadă de guvernare liberală, România fiind pe creştere economică. Dar guvernul condus de Orban s-a confruntat cu cel mai mare dezastru de la ce de-al Doilea Război Mondial până în prezent: pandemia de Coronavirus care a luat tribut vieţile a 60.000 de români până acum. Din cauza măsurilor nepopulare ale guvernării Orban, PNL a pierdut alegerile parlamentare din decembrie 2020, obţinând 25%.  PNL a mai putut intra la guvernare doar printr-o coaliţie cu UDMR şi Uniunea Salvaţi România, condusă de liberalul de profesie economist, Florin Cîţu

Guvernarea lui Cîţu a fost marcată de rata mortalităţii crescute pe fondul pandemiei şi valori scăzute de vaccinare, dar şi de criza energetică cauzată de liberalizarea preţurilor, de conflictele cu miniştrii USR care au demisionat în septembrie 2021 şi de tensiunile interne dintre Cîţu şi Orban pentru conducerea PNL. Cîţu a câştigat alegerile interne devenind noul lider PNL, dar a pierdut funcţia de premier după ce guvernul PNL-UDMR a fost demis printr-o moţiune de cenzură. Din noiembrie 2021, România este guvernată de coaliţia PSD-PNL-UDMR condusă de liberalul Nicolae Ciucă, fost general al armatei române. PNL este în prezent al doilea partid majoritar în Parlamentul României. 

Ce le va rezerva viitorul partidelor de dreapta? 

Ultimul sondaj realizat în decembrie 2021 arată că PNL se prăbuşeşte în sondaje şi că PSD este pe primul loc în preferinţele alegătorilor din România, ceea ce ar însemna că social-democraţii ar putea domina la alegerile locale, obţine majoritatea în Parlamentul României şi chiar prelua preşedinţia statului român după doua decenii de conducători de dreapta votaţi consecutiv, ultimul preşedinte de stânga fiind Ion Iliescu. 

Pe termen lung se preconizează ascensiunea a două partide de dreapta. Unul dintre ele ar putea reprezenta viitorul dreaptei româneşti şi ar putea da preşedintele undeva prin anii 2024-2028 pe fondul declinului PNL care are 17% în sondaje. PNL a fost scindat în urma plecării lui Ludovic Orban şi parlamentarilor simpatizanţi ce au format un nou partid, Forţa Dreptei. PNL încearcă în prezent să fuzioneze cu ALDE şi PMP. Sunt însă doua partide care ar putea reprezenta aripa dreaptă a clasei politice în viitor.  

  • Alianţa pentru Unirea Românilor, partid de dreapta fondat pe 1 septembrie 2019 de către Claudiu Târziu şi George Simion. Are ca ideologii oficiale naţionalismul, conservatorismul, populismul, unionismul, euroscepticismul şi iredentismul românesc. A obţinut 9% în alegerile parlamentare din 2020. În prezent are 15% popularitate conform sondajului din decembrie 2021. 
  • Uniunea Salvaţi România, partid de centru dreapta, înfiinţat oficial ca Uniunea Salvaţi Bucureştiul pe 1 iulie 2015 şi reînfiinţat ca Uniune Salvaţi România pe 21 august 2016 de către Nicuşor Dan (actualul primar independent al capitalei) şi condus de Dacian Cioloş. Are ca ideologii oficiale liberalismul, progresismul, secularismul şi pro-europenismul. A obţinut 15% la alegerile parlamentare din 2020. În prezent are 11% conform ultimului sondaj din decembrie 2021. 

Şi Dacian Cioloş, liderul USR, şi George Simion, liderul AUR, şi-au exprimat interesul pentru a candida la alegerile prezidenţiale din 2024.

Oare ce vor alege românii în viitor - dreapta progresistă sau dreapta naţionalist-conservatoare?  Este o întrebare fundamentală pe care o au majoritatea statelor europene şi Statele Unite ale Americii pe fondul războaielor culturale şi conflictelor informaţionale debutate în deceniul trecut dintre conservatorii naţionalişti şi liberalii progresişti. 

E posibil ca românii să aleagă ambele opţiuni aşa cum au făcut americanii în ultimii ani, tranzitând de la neoconservatorismul lui Bush jr. care promova doctrina războiului preventiv pentru cauza securităţii globale la  progresismul lui Obama axat pe politici sociale, iar apoi de la ultra-conservatorismul lui Donald Trump care a avut o retorică protecţionistă, la agenda progresistă şi globalistă al preşedintelui Joe Biden, axat tot pe programe sociale, dar şi pe securitate globală, votat în contextul pandemic actual.

Sursa: Date şi informaţii preluate de pe Wikipedia

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici