Francois Bayrou pierde votul de încredere și își va prezenta demisia. El a prezentat un pachet de măsuri de combaterea a deficitului, dar opoziția și sindicatele l-au primit cu proteste

Criză politică în Franța. Ce urmează după căderea Guvernului Bayrou

Guvernul Franței a pierdut luni seara moțiunea de încredere din Parlament. Ca urmare, premierul Francois Bayrou își va prezenta demisia. Criza politică reizbucnește în Franța, iar președintele Emmanuel Macron este într-o poziție din ce în ce mai slabă.

După ce Emmanuel Macron a convocat alegeri anticipate anul trecut, parlamentul a fost divizat între trei grupuri – stânga, centru și extrema dreaptă. Niciuna dintre tabere nu are majoritate ceea ce a creat un impas politic, dar și economic deoarece partidele nu se înțeleg asupra bugetului pe anul 2026.

Guvernul Bayrou a rezistat doar nouă luni și a căzut din cauza propunerii pentru un buget de austeritate, menit să reducă datoria publică, potrivit The Guardian.

Criză politică în Franța. Ce urmează după căderea Guvernului Bayrou

Săptămână turbulentă în Franța: Guvernul lui Bayrou se confruntă luni cu un vot de încredere

Chiar dacă Macron ar convoca alte alegeri anticipate, ceea ce nu este opțiunea sa, având în vedere că partidul de extremă dreaptă al lui Marine Le Pen conduce în sondaje, parlamentul ar putea rămâne probabil la fel de divizat și blocat, fără o majoritate clară.

Guvernul Pompidou a căzut în 1962 după o moțiune de cenzură, dar a revenit la putere

În octombrie 1962, guvernul condus de Georges Pompidou a fost demis după ce Adunarea Națională a adoptat o moțiune de cenzură legată de reforma constituțională prin care președintele urma să fie ales direct de cetățeni.

Atunci, președintele Charles de Gaulle a răspuns prin dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate, câștigate de gauliști.

Pompidou a fost ulterior repus în funcție, iar reforma a fost validată prin referendum.

UPDATE 20:28

Bayrou este așteptat să se prezinte marți dimineață la ora 8 la Palatul Élysée pentru a-și depune oficial demisia, relatează France Info. El va rămâne însă în funcție până la numirea succesorului său.

Liberation subliniază că Bayrou a obținut rezultate și mai slabe decât Michel Barnier, care a fost demis în decembrie anul trecut după un mandat record de trei luni.

331 de parlamentari au votat împotriva lui Barnier în decembrie; 364 – cu 33 mai mulți – s-au opus lui Bayrou în această seară.

UPDATE 20:05 Guvernul Franței a căzut la moțiunea de încredere

Guvernul Franței a căzut la moțiunea de încredere.

Pentru prima dată în istoria celei de-a V-a Republici, un guvern cade în urma unui vot de încredere cu 194 de voturi contra 364, anunță președinta Adunării Naționale. François Bayrou va trebui să prezinte demisia guvernului său președintelui Republicii, care va numi un prim-ministru, care se va ocupa de formarea unui guvern.

Știrea inițială

Bayrou și guvernul său minoritar vor fi supuși luni unui vot de încredere cu privire la o propunere de reducere a bugetului cu 43,8 miliarde de euro, pe care, în afara unei schimbări miraculoase de opinie din partea unui bloc important de parlamentari din opoziție, este aproape sigur că o vor pierde.

Răsturnarea guvernului l-ar obliga probabil pe președintele Emmanuel Macron să caute un al cincilea șef de guvern în mai puțin de doi ani, în timp ce Parisul se străduiește să liniștească piețele financiare că poate controla suficient cheltuielile publice scăpate de sub control.

Cum am ajuns aici? Și de ce situația seamănă parțial cu România

Situația politică din Franța a devenit din ce în ce mai tensionată de când președintele Emmanuel Macron a făcut o mișcare riscantă, convocând alegeri parlamentare anticipate în 2024, care au dus la formarea a trei blocuri politice în parlament, niciunul dintre acestea neavând majoritate absolută.

Controlul lui Macron asupra parlamentului s-a slăbit pe măsură ce datoria și deficitul Franței a crescut. Franța se află acum sub o presiune acută pentru a-și redresa finanțele.

Datoria publică a urcat la 113,9% din PIB, iar deficitul de anul trecut a fost aproape dublu față de limita de 3% impusă de UE.

Afirmând că sunt necesare decizii dificile, Bayrou, un politician veteran de centru-dreapta și al patrulea prim-ministru al lui Macron de la realegerea acestuia în 2017, a încercat să adopte un buget pentru 2026 care ar necesita economii de aproape 44 de miliarde de euro – în mare parte prin reducerea cheltuielilor publice și eliminarea a două zile de sărbătoare legală.

Acest lucru a provocat proteste din partea oponenților și sindicatelor. Neavând nicio perspectivă de adoptare a bugetului, Bayrou a solicitat, pe 25 august, un vot de încredere privind strategia sa fiscală, într-o mișcare pe care opoziția a calificat-o drept sinucidere politică.

Descriind datoria națională a Franței ca fiind „o perioadă extrem de periculoasă… o perioadă de ezitare și turbulențe”, Bayrou a avertizat că există un „risc ridicat de dezordine și haos” dacă parlamentul nu va susține bugetul său de austeritate, care are ca obiectiv reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 44 de miliarde de euro.

Bayrou afirmă că tinerii vor fi împovărați cu ani de rambursări ale datoriilor „pentru confortul generației baby boom”, dacă Franța nu reușește să reducă datoria publică, care reprezintă 114% din producția economică anuală.

Situația din Franța, deși politic diferită ( în parlamentul din România există o majoritate) , seamănă cu cea din România. La noi ieri guvernul Bolojan a trecut de 4 moțiuni de cenzură depuse de opoziție împotriva măsurilor fiscale.

Ce se va întâmpla luni?

Adunarea Națională se va întruni la ora 15:00 (16:00 ora României), iar Bayrou va deschide ședința cu un discurs. Având șanse aproape nule de a câștiga, discursul va fi mai degrabă unul de formă.

Cele 10 grupuri parlamentare vor răspunde, apoi vor vota. Fiecare parlamentar va introduce un buletin de vot într-o urnă.

Rezultatul se bazează pe majoritatea absolută a voturilor exprimate – nu pe totalul de 577 de locuri.

Dacă, așa cum se așteaptă, guvernul pierde, Bayrou trebuie să-și prezinte demisia lui Macron.

Ce se va întâmpla în continuare?

Dacă Bayrou pierde votul, totul va fi în mâinile lui Macron – acesta ar putea numi un alt prim-ministru, ar putea convoca alegeri anticipate sau ar putea demisiona.

Până în prezent, președintele s-a opus ideii de a convoca alegeri anticipate și pare mai înclinat să caute un nou prim-ministru.

Acesta ar putea fi cineva din centrul-stânga, după ce patru candidați din centrul-dreapta nu au reușit să gestioneze parlamentul divizat, sau ar putea numi un tehnocrat. Nu există reguli care să stabilească pe cine trebuie să aleagă Macron sau cât de repede.

Dacă Macron își ia timp, Bayrou ar putea rămâne în funcție cu titlu provizoriu, așa cum s-a întâmplat când a căzut guvernul anterior al lui Barnier.