Guvernul Franței trece de moțiunile de neîncredere și se apropie de adoptarea bugetului

Guvernul francez a trecut vineri peste două moțiuni de neîncredere legate de buget și se află mai aproape de adoptarea unui buget de stat pentru anul în curs, scrie POLITICO.

Moțiunea depusă de partidul de extremă stânga France Neînfrântă a strâns 269 de voturi, cu 19 mai puține decât pragul necesar pentru a fi adoptată.

Inițiativa Adunării Naționale, partid de extremă dreapta, a primit sprijinul a doar 142 de parlamentari, anunță aceeași sursă.

Cele două partide au încercat să înlăture guvernul condus de premierul Sébastien Lecornu după ce acesta a decis să recurgă la o procedură constituțională pentru a impune bugetul Franței pe 2026.

Decizia a venit în contextul în care parlamentul nu a reușit să adopte un buget până la finalul anului 2025.

Această procedură, cunoscută drept articolul 49.3 din Constituție, permite guvernului să adopte o lege fără vot în parlament. În schimb, opoziția are dreptul să depună o moțiune de neîncredere.

Marți, Sébastien Lecornu a apelat la articolul 49.3 pentru partea de buget legată de creșterea veniturilor. El va folosi din nou această măsură vineri, în privința cheltuielilor statului.

Rezultatul era previzibil, motivul fiind faptul că partidele aflate la extreme nu dispun de suficiente voturi pentru a răsturna executivul.

Socialiștii mai moderați, care au avut un rol important în menținerea echilibrului politic, nu au susținut moțiunile după ce au primit concesii bugetare de ultim moment din partea guvernului.

Franța se confruntă acum cu presiuni din partea piețelor financiare și a instituțiilor internaționale pentru a reduce deficitul bugetar.

Acesta a ajuns anul trecut la 5,4% din PIB, iar datoria publică ar urma să urce la 118,2% din PIB în 2026, potrivit estimărilor oficiale.

Parlamentul fragmentat nu a reușit, pentru al doilea an la rând, să elaboreze un buget de stat fără intervenția guvernului, deși premierul a promis că va încuraja dialogul și consensul.

Totuși, deputații au ajuns la un acord privind finanțarea sistemului de securitate socială.

În lipsa unui buget aprobat la timp, autoritățile au prelungit aplicarea bugetului pe 2025 în noul an.

Săptămâna trecută, Sébastien Lecornu a anunțat că va apela la articolul 49.3 pentru a adopta bugetul, deși în luna octombrie respinsese această variantă.

Bugetul pe 2026 ar urma să înregistreze un deficit de aproximativ 5% din PIB și se află în continuare sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene.

Guvernul de la Paris și-a asumat reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în anul 2029, conform regulilor Uniunii Europene.