ÎCCJ, așteptată să decidă azi, după șase amânări, în dosarul restanțelor salariale ale magistraților

Pronunțarea ar veni joi după șase amânări și la o zi după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea Guvernului privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Executiv și instanța supremă.

Miza financiară a dosarului este de aproximativ 4,8-5 miliarde de lei, sumă reprezentând drepturi salariale restante rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Dosarul a ajuns la ÎCCJ după decizia Curții de Apel București

Litigiul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea formulată de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, inclusiv prin rectificare bugetară.

CAB a stabilit că executarea obligațiilor trebuie făcută în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. În cazul întârzierii, instanța a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Înalta Curte a susținut în acțiunea introdusă în instanță, semnată de președinta instituției, Lia Savonea, că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neachitate de mai mult de zece ani. Totodată, instanța a invocat încălcarea principiului separației puterilor în stat și afectarea autorității hotărârilor judecătorești.

Guvernul a contestat decizia și a cerut intervenția CCR

Guvernul și Ministerul Finanțelor au formulat recurs împotriva hotărârii Curții de Apel București.

Executivul a susținut că o instanță nu poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară și a cerut, în timpul procesului, sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În luna iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul sesizează CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte. Argumentul Executivului a fost că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în ceea ce privește elaborarea și executarea bugetului de stat.

CCR a respins sesizarea Guvernului

Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea formulată de Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ.** Sesizarea fusese depusă în 2 iulie și viza tocmai disputa privind plata restanțelor salariale.

Decizia CCR a venit cu o zi înainte de termenul stabilit de ÎCCJ pentu pronunțarea în recurs.

Înalta Curte a salutat decizia CCR, susținând că aceasta confirmă argumentul potrivit căruia nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între cele două autorități. Instanța supremă a arătat, de asemenea, că litigiul privind plata drepturilor salariale trebuie soluționat în cadrul procesului aflat pe rolul ÎCCJ.

De unde provin cele aproape 5 miliarde de lei

Sumele revendicate de magistrați provin din drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, inclusiv ca urmare a unor majorări aplicate retroactiv.

Potrivit informațiilor prezentate în dosar, în 2023 Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, în urma unor hotărâri judecătorești, cu aplicare retroactivă începând din 2018.

O parte dintre plăți a fost ulterior amânată, în contextul constrângerilor bugetare și al deciziilor Guvernului privind alocarea fondurilor.

Pentru 2026, suma aflată în litigiu este estimată la aproximativ 4,8 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de premierul interimar Ilie Bolojan.

Șase amânări ale pronunțării

ÎCCJ a amânat de șase ori pronunțarea în dosar. Ultima amânare a fost decisă la 17 septembrie, când instanța a stabilit ca soluția să fie anunțată pe 8 octombrie.

Pronunțarea de joi este importantă atât pentru bugetul de stat, cât și pentru modul în care vor fi executate eventualele obligații stabilite definitiv în sarcina Guvernului și Ministerului Finanțelor.

Dacă hotărârea Curții de Apel București va fi menținută, obligația privind asigurarea fondurilor pentru plata restanțelor va deveni definitivă, în condițiile stabilite de instanță. Dacă recursul Executivului va fi admis, situația plăților și efectele deciziei CAB vor fi reevaluate în funcție de soluția ÎCCJ.