Kelemen Hunor: Serviciile secrete în Justiţie nu au ce căuta. Dacă o zecime e adevărat, e o problemă

"Serviciile secrete în Justiţie nu au ce căuta. Dacă doar o zecime este adevărat, inclusiv cu protocoalele, este o mare problemă. Sunt pentru servicii perormante, dar România are nevoie şi de o justiţie independentă", a declarat Kelemen Hunor, la Iaşi, în cadrul unei dezbateri electorale.

Laura Codruţa Kovesi, fosta şefă DNA şi actualul şef al Parchetului European, a declarat recent că ar mai semnat protocoale cu SRI, aceste documente nefiind nelegale.

"Nimeni, la momentul respectiv, din sistemul judiciar nu a avut o problemă", a declarat Laura Codruţa Kovesi, într-un intevriu pentru ziare.com.

„Dar, din punctul meu de vedere, nu e nimic rău ca un conducator de instituţie să facă un acord de lucru, că se numeste protocol sau altfel”, a mai punctat fosta şefă DNA

Protocolul din 2009 dintre SRI şi Parchetul General avea 18 pagini, prevedea elaborarea de strategii comune, dar şi constituirea de echipe operative comune. În baza acestui protocol, Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani.

Protocolul încheiat în 2016 între Parchetul General şi Serviciul Român de Informaţii a ajuns în luna august la opinia publică. O variantă nesecretă care a fost publicată pe site-ul Ministerului Public şi una secretă, ce a apărut câteva ore mai târziu, pe Facebook-ul lui Darius Vâlcov. Ambele au fost semnate în aceeaşi zi, chiar înainte de alegerile din 2016. În timp ce protocolul public era unul strict tehnic, realizat în baza legii, cel secret era o continuare a protocolului din 2009.

Curtea Constituţională a stabilit în primăvara acestui an, cu privire la încheierea protocoalelor secrete dintre Ministerul Public şi SRI, că acestea sunt în afara ordinii constituţionale şi au obligat legiuitorul să lupte contra unei paradigme juridice neconstituţionale de peste 9 ani.

CCR precizează că, analizând conţinutul lor celor două protocoale, respectiv Protocolul nr.00750 din 4 februarie 2009 şi Protocolul nr.09472 din 8 decembrie 2016, se constată că obiectivele ce au vizat, în principal, ”planurile comune de acţiune” şi ”echipele operative comune” stabilite prin primul Protocol [art.3 lit.g)], în condiţiile în care acest articol nu se prevede doar la cooperarea în vederea prevenirii ameninţărilor securităţii naţionale, ci vizează şi combaterea ”infracţiunilor grave”, depăşesc cadrul legal, în condiţiile în care SRI nu are calitatea de organ de urmărire penală şi, prin urmare, nici competenţă în acest domeniu.